Senatorul Zamfir promite informaţii incendiare despre Cîţu şi Cinteză

Senatorul ALDE, Daniel Cătălin Zamfir, promite că, luni, va publica informaţii incendiare des-pre senatorul PNL, Florin Cîţu şi directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

Parlamentarul i-a chemat pe cei doi în mai multe ocazii la audieri în Comisia economică, pentru discuţii pe marginea modului de calcul al ROBOR.

În contextul în care nici Florin Cîţu şi nici Nicolae Cinteză nu a răspuns convocărilor senatorului, acesta din urmă a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Am luat decizia să ne oprim aici. Astăzi (n.r. ieri), la audierile Comisiei de anchetă erau invitaţi pentru a treia oară fos-tul trezorier al ING Bank, Florin Cîţu şi directorul direcţiei supraveghere financiară din BNR, Nicolae Cinteză. Conform legii, prezenţa ambilor este obligatorie. Senatorul, apărat frenetic de colegii din PNL şi USR, se consideră mai presus de lege şi nu vrea sa vină, iar directorul din BNR este oprit de Guvernator - altul care se crede mai presus de lege - să vină. Comisia a luat decizia să nu îi mai invite, urmând să prezinte raportul pe baza declaraţiilor celor audiaţi şi a declaraţiilor publice făcute de cei care au refuzat să se prezinte de-a lungul timpului.

Luni voi prezenta scheletele din dulapurile celor doi şi motivul real al neprezentării la audieri. Îi înfundă total, credeţi-mă!"

Menţionăm că senatorul Zamfir sus-ţine că băncile au manipulat ROBOR, cu concursul BNR. În acest context, au avut loc mai multe audieri pe subiect, în ultima perioadă, în comisia prezidată de parlamentar.

La mijlocul lunii martie, au fost invitaţi la discuţii patru foşti trezorieri bancari dintre cei care au activat în această funcţie în anul 2008, când senatorul susţine că ROBOR a fost manipulat de instituţiile bancare.

Doar că, la discuţiile din comisia de specialitate a fost prezent unul singur din cei patru convocaţi. Senatorul ALDE ne-a precizat, atunci, că i-a invitat la audieri pe Bogdan Mihoc, care a lucrat la Unicredit Ţiriac Bank, Cristian Sporiş, de la Raiffeisen Bank, Florin Cîţu, directorul trezoreriei ING Bank la acea vreme şi Dan Cristea, fost trezorier la BCR. Dintre aceştia, doar fostul reprezentant al BCR a confirmat prezenţa. La audierile de la acea dată fusese invitat, din nou, şi Nicolae Cinteză.

Daniel Cătălin Zamfir ne-a declarat, după şedinţa din comisie: "Cei care sunt persoane private se prevalează că legea nu le impune să vină la dis-cuţii, dar Cîţu şi Cinteză nu au nicio scuză, sunt obligaţi de lege să vină la audieri când sunt plecaţi, pentru că ocupă funcţii publice. De aceea, voi sesiza Biroul Permanent al Senatului cu privire la cei doi şi îi voi scrie din nou Guvernatorului BNR Mugur Isărescu ca să îi dea voie lui Nicolae Cinteză să vină la comisie".

Şi membrii Consiliului de Adminis-traţie al BNR au fost audiaţi, recent, în comisiile reunite Economică şi de buget din Senat.

În ocazie, şeful Băncii Naţionale a spus că băncile colaborează între ele pentru calculul ROBOR, dar aceste înţelegeri sunt normale, nu în afara legii. Isărescu a mai explicat: "Piaţa func-ţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională, există un fix-ing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că Româ-nia este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".

Consiliul Concurenţei urmăreşte evoluţia indicelui ROBOR, în cadrul unei analize pe care o are în desfăşurare, după cum ne-a spus, recent, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, după audierea sa pe aceeaşi temă, în Comisia Economică din Senat.

Domnia sa a spus, printre altele, că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că, în octombrie 2008, băncile s-au înţeles între ele ca să crească nivelul indicelui ROBOR.

Printre altele, senatorul Daniel Zamfir ne-a spus, recent: "Ţelul nostru este să arătăm că această cotaţie a indicelui ROBOR care se afişează zilnic nu are nicio legătură cu realitatea şi trebuie ruptă de calculul ratelor în lei". Se pare că senatorul ALDE şi-a atins ţelul, în condiţiile în care, vineri, Guvernul a aprobat o nouă formulă de calcul care să fie luată în considerare, în locul ROBOR, la alcătuirea dobânzilor aferente creditelor în lei.