SENATUL VREA ÎNAPOI LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL Piperea: "Legea insolvenţei persoanelor fizice nu poate fi aplicată fără norme"

Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare mai devreme decât ne aşteptam, dacă şi Camera Deputaţilor va respinge Ordonanţa Guvernului de amânare a momentului de aplicare a legii.

Luni, plenul Senatului a respins prorogarea legii falimentului personal.

Însă, chiar dacă decizia Executivului de amânare a intrării în vigoare a acestei legi va fi respinsă şi în plenul forului decizional, iniţiativa legislativă nu va fi aplicabilă fără normele metodologice, avertizează avocatul Gheorghe Piperea.

Domnia sa ne-a precizat: "Teoretic, dacă Ordonanţa de prorogare nu este aprobată de Parlament, legea ar trebui să intre în vigoare, dar, practic, acest lucru nu va fi posibil, pentru că în lege se fac o serie de trimiteri la normele metodologice de aplicare, acestea nefiind încă finalizate şi aprobate.

Printre altele, normele privesc modul de finanţare şi de constituire a comisiilor de insolvenţă, sursele de remunerare a membrilor comisiilor etc".

Guvernul, în calitate de iniţiator al actului normativ de amânare a aplicării legii, argumentează, în expunerea de motive, necesitatea prorogării termenului de intrare în vigoare a iniţiativei prin faptul că domeniul reglementat este complex şi că termenele pentru elaborarea normelor de aplicare a actului normativ şi de înfiinţare a Comisiilor de insolvenţă la nivel central şi teritorial sunt foarte scurte.

Recent, deputatul PSD Ana Birchall, care a iniţiat legea, i-a cerut premierului Dacian Cioloş, într-o interpelare, să aprobe devansarea termenului la care Legea insovlenţei persoanelor fizice ar urma să intre în vigoare. Data limită propusă de deputat este 1 septembrie 2016.

Amintim că legea falimentului personal ar fi trebuit să se aplice de la începutul anului în curs.

Ana Birchall a declarat, ieri, că, prin respingerea proiectului de adoptare a Ordonanţei 61/2015, prin care se amâna cu un an intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice, "Senatul a dat un semnal important şi a condamnat decizia Guvernului de a amâna implementarea Legii insolvenţei persoanelor fizice".

Amânarea implementării Legii insolvenţei persoanelor fizice este profund nejustificată, este o greşeală şi un lucru nedrept la adresa românilor care aşteaptă şansa unei redresări financiare, a mai spus deputatul, adăugând: "Solicit Guvernului să pună în aplicare această lege, astfel încât românii sufocaţi de datorii să poată beneficia de prevederile Legii insolvenţei persoanelor fizice şi să nu mai stea cu frica în sân de teamă că îşi pot pierde agoniseala, că pot fi executaţi silit sau că nu mai pot să scape de datorii deşi au fost executaţi silit, dar rămân în continuare datori, fiindu-le, practic, amanetat viitorul".

În ultima perioadă, Legea falimentului personal a fost pusă în comparaţie cu Legea dării în plată, care urmează să intre în reexaminare la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

În timp ce unii specialişti consideră că cele două iniţiative legislative se suprapun şi nu au loc amândouă pe piaţă, alţi analişti apreciază că, dimpotrivă, aceste legi nu au nimic în comun. Aceştia din urmă susţin că, dacă Legea dării în plată face referire doar la creditul ipotecar, Legea falimentului personal vizează toate tipurile de datorii, inclusiv restanţele la companiile de utilităţi. În acelaşi timp, legea care stinge datoria odată cu cedarea casei către bancă este o procedură de scurtă durată şi fără alte constrângeri excluzând darea în plată a garanţiei, iar legea falimentului personal presupune o lungă perioadă de restructurare a falitului, înainte executării ipotecii. Mai mult decât atât, darea în plată o poate face orice consumator, în timp ce insolvenţa se aplică doar celor care se află în dificultate de plată, mai arată unii economişti.

De altfel, băncile au afirmat tot mai des în ultima perioadă că ar fi fost mai bine să avem o lege a insolvenţei persoanelor fizice decât să se aplice Legea dării în plată.

• Legea dării în plată nu va fi dezbătută, nici astăzi, în Comisia Juridică

Controversata Legea a dării în plată, scrisă de avocatul Gheorghe Piperea şi promovată de deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, ar fi urmat să intre, astăzi, la reexaminare, în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Se pare, însă, că textul nu va intra în dezbateri nici în această săptămână.

Deputatul Zamfir a scris, ieri, la pagina sa de Facebook: "Comisia Juridică a stabilit să discute Legea dării în plată miercuri, 30 martie. Nu ştiu să vă spun dacă a existat sau nu o intenţie de amânare, ceea ce pot să vă spun e că mâine (n.r. astăzi) voi avea o discuţie cu colegii de la PSD pe marginea mult discutatului plafon. Eu cred în continuare cu tărie că acest plafon ar fi o discriminare şi sper să-i conving şi pe cei de la PSD că ar fi un mare risc cu acest nefericit amendament să ajungem să ni se blocheze legea la CCR".

Ciprian Nica, vicepereşedintele Comsiei Juridice, ne-a spus că, astăzi, legea "intră pe procedură": "Vom admite cererea de reexaminare a preşedintelui (n.r. Klaus Iohannis), parţial sau integral, şi vom da termen o săptămână pentru depunerea amendamentelor". Domnia sa ne-a spus că, din cunoştinţele sale, la Comisia Juridică, nu a ajuns, până acum nicio propunere de modificare a din partea sistemului bancar.

În ultimele luni, pe marginea acestei legi au avut loc zeci de controverse între părţiele implicate (iniţiatori, bănci, consumatori), fiecare punând pe masă propriile opinii legate de această iniţiativă.

Cert este că discuţiile contradictorii par să nu ducă la nimic, neîntrezărindu-se, încă, o cale de mijloc pentru rezolvarea problemei, mai ales în contextul în care toate părţile sunt din ce în ce mai agresive în expunerile pe care le fac pe subiect.

• Vasilescu: "Un sistem bancar ce îşi pune publicul în cap nu are nicio şansă să crească, iar o ţară care-şi distruge băncile nu are nicio şansă de dezvoltare"

Pe lângă iniţiativa privind darea în plată şi Legea insolvenţei persoanelor fizice, Parlamentul are pe masă şi proiectul legislativ care vizează conversia creditelor acordate în valută, realizat tot de Ana Birchall.

Deputatul PSD subliniază că Directiva 17/2014 privind contractele de credit ipotecar oferă un cadru echilibrat şi echitabil de conversie a împrumuturilor.

Această Directivă a intrat în vigoare, la nivel european, încă de luni, 21 martie 2016. Doar că noi suntem departe de a adopta o lege de transpunere a noilor reglementări.

O iniţiativă legislativă în acest sens a fost scrisă de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), însă ea se află încă în dezbatere, neajungând să fie discutată în Parlament.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), subliniază că nu este suficient acest draft de proiect, fiind necesare mai multe legi pentru transpunerea Directivei 17.

Domnia sa ne-a spus că, în lipsa unei astfel de legi, Directiva nu poate fi aplicată: "O directivă europeană, deşi este obligatorie, nu prevede sancţiuni, iar entităţile vizate nu au cum să înceapă procedurile de aplicare a ei dacă nu avem o lege de transpunere.

România are nevoie să respecte această directivă, mai ales în aceste momente în care, în toată Europa, vedem o adevărată ciocnire între bănci şi populaţie".

Băncile sunt primele care ar trebui să fie interesate să găsească o soluţie de reconciliere cu clienţii, susţine domnul Vasilescu, apreciind, însă, că şi clienţii ar trebui să aibă acelaşi interes.

"Nu ştiu ce s-a întâmplat că noi de am descoperit foarte târziu o directivă apărută cu doi ani în urmă", atrage atenţia domnia sa, adăugând: "Directiva trebuie transpusă în legea naţională, pentru că fiecare ţară are specificul ei. Desigur, în instanţă, de exemplu, dar nu numai, poate fi invocat spiritul ei, dar acest lucru este cu totul altceva.

Pentru transpunerea acestei directive, este nevoie de mai multe legi.

De exemplu, în condiţiile în care într-un contract de credit se ajunge la executarea silită a unei garanţii ipotecare, dacă este vorba de casa familiei, atunci banca trebuie să ia măsuri ca imobilul respectiv să fie vândut (dacă se ajunge la vânzare) la cel mai bun preţ din piaţă. De asemenea, statul trebuie să se implice astfel încât familia să nu ajungă în stradă - să-i ofere un spaţiu rezonabil. Cam acesta este spiritul legii, cuvântul «rezonabil» fiind un laitmotiv în directivă.

Această lege este importantă pentru ţară. Un sistem bancar ce îşi pune publicul în cap nu are nicio şansă să crească, iar o ţară care-şi distruge băncile nu are nicio şansă de dezvoltare".

Întârzierea transpunerii Directivei 17 va atrage declanşarea procedurii de infringement împotriva ţării noastre, evidenţiază Ana Birchall, menţionând că a adresat "în repetate rânduri apeluri şi interpelări către ANPC pentru a veni cât mai curând cu proiectul legislativ care transpune această directivă europeană".

Deputatul continuă: "În condiţiile în care Legea conversiei iniţiată de mine este întârziată şi tergiversată în mod nejustificat, românii ar trebui să poată beneficia de prevederile Directivei 17 pentru a-şi converti creditele în condiţii mai avantajoase decât în prezent. (...) Românii nu trebuie să mai fie lipsiţi de anumite prevederi în contractele de împrumut de care se bucură ceilalţi cetăţeni europeni".

Principalele măsuri prevăzute de Directiva 17 fac referire la o informare cât mai corectă a consumatorilor de credite.