Sentix: O recesiune foarte adâncă?

Întrebarea din titlul ultimului raport de la Sentix GmbH, privind încrederea investitorilor în economia globală şi a zonei euro, este mai mult ca sigur retorică, dacă avem în vedere perspectivele adâncirii severe a crizei energetice.

După creşterea uşoară din luna anterioară, indicele încrederii investitorilor privind activitatea economică din zona euro a înregistrat un declin peste aşteptări în septembrie 2022, până la -31,8 puncte, cel mai redus nivel din luna mai 2020, de la -25,2 puncte, în condiţiile în care indicele aşteptărilor a scăzut cu 3,2 puncte, până la -37 de puncte, cel mai redus nivel din decembrie 2008, iar indicele condiţiilor curente din zona euro a scăzut cu 10,2 puncte, până la -26,5 puncte. (vezi graficul).

Pe fondul accentuării tendinţei negative la nivel global, clasificarea economiilor regionale a rămas neschimbată, iar economia globală a fost degradată în categoria "recesiune" de la "declin". Zona euro, Germania, Estul Europei, dar şi America Latină şi Asia, exclusiv Japonia, au fost menţinute în categoria "recesiune".

Despre economia zonei euro, analiştii de la Sentix scriu că "niciodată în cei peste 20 de ani de istorie, cu excepţia crizei din 2008, aşteptările investitorilor nu au fost aşa de reduse".

Mai mult, spre deosebire de 2009, când acţiunea marilor bănci centrale a avut o influenţă pozitivă aproape imediată asupra aşteptărilor, de data aceasta "investitorii nu pot aştepta niciun ajutor de la inflaţie sau de la băncile centrale".

Despre cea mai mare economie a zonei euro, Germania, raportul Sentix spune că "deşi situaţie este foarte rea, investitorii nu văd nicio luminiţă sustenabilă la capătul tunelului", iar "economia reală va rezista cu greu în faţa acestei tendinţe".

Indicele agregat al încrederii în economia Germaniei a scăzut până la -29,9 puncte, cel mai redus nivel din luna mai 2020, de la -24,4 puncte în luna precedentă. Indicele situaţiei curente a scăzut cu 8,7 puncte, până la -23,5 puncte, cel mai redus nivel din august 2020, iar indicele aşteptărilor pentru următoarele şase luni a scăzut până la un nou minim istoric, -36 de puncte, de la -33,5 puncte.

Indicele agregat al încrederii în economia SUA a scăzut semnificativ în septembrie 2022, cu 4,8 puncte, până la -10,8 puncte, în condiţiile unei scăderi a indicelui situaţiei curente până la 1,8 puncte, de la 8 puncte, şi a unei scăderi până la -22,5 puncte a indicelui aşteptărilor, de la -19 puncte.

Decizia Federal Reserve de a continua procesul de majorare a dobânzilor implică o creştere a riscului pentru economia Statelor Unite.

Indicele agregat al încrederii pentru Asia, exclusiv Japonia, a scăzut cu 6,6 puncte în septembrie 2022, cel mai redus nivel din luna mai 2020, până la -13 puncte, în condiţiile în care indicele aşteptărilor a scăzut cu 5,8 puncte, de la -17,3 puncte, cel mai redus nivel din ianuarie 2009, iar indicele situaţiei curente a scăzut până la -8,8 puncte, de la -1,3 puncte.

În Japonia indicele agregat a scăzut până la -13,2 puncte, de la -9,4 puncte în luna precedentă, pe fondul unei scăderi a indicelui situaţiei curente cu 5,7 puncte, până la -6,5 puncte, cel mai redus nivel din noiembrie 2020, şi a unei scăderi de 2 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -19,8 puncte.

Europa de Est a fost menţinută în categoria "recesiune" pe fondul reluării declinului indicelui agregat, până la -38,1 puncte, de la -34,4 puncte în luna anterioară. Indicele situaţiei curente a scăzut până la -40,8 puncte, cel mai redus nivel din august 2020, de la -36,5 puncte, iar indicele aşteptărilor a scăzut cu 3,2 puncte, până la -35,5 puncte.

Indicele agregat al încrederii pentru economia Elveţiei şi-a reluat scăderea, până la -13,9 puncte, cel mai redus nivel din iunie 2020, de la -8,3 puncte, în condiţiile scăderii indicelui situaţiei curente până la 8,3 puncte, de la 15 puncte, şi a scăderii indicelui aşteptărilor până la -33,8 puncte, cel mai redus nivel din august 2011, de la -29 de puncte în luna precedentă.

Pentru economia Austriei, indicele agregat a scăzut semnificativ, cu 8,4 puncte, până la -15,6 puncte. Indicele aşteptărilor a scăzut până la -33,5 puncte, de la -21,5 puncte din luna anterioară, în timp ce indicele situaţiei curente a scăzut cu 4 puncte, până la 4,3 puncte.

America Latină a rămas în categoria "recesiune", pe fondul scăderii indicelui agregat al încrederii cu 4,9 puncte, până la -25,9 puncte, cel mai redus nivel din octombrie 2020, în condiţiile în care indicele aşteptărilor a scăzut cu 3,7 puncte, până la -26 de puncte, cel mai redus nivel din decembrie 2008, iar indicele situaţiei curente a scăzut cu 6 puncte, până la -25,8 puncte.

Pentru economia globală, indicele agregat al încrederii a scăzut până la -18,7 puncte în septembrie 2022, cel mai redus nivel din luna mai 2020, de la -13 puncte în luna precedentă, în condiţiile în care indicele situaţiei curente a scăzut cu 7,1 puncte, până la -13,6 puncte, iar indicele aşteptărilor a înregistrat o scădere de 4,3 puncte, până la -23,7 puncte, cel mai redus nivel din ianuarie 2009.

Deteriorarea situaţiei la nivel global a fost determinată de evoluţia din Asia, exclusiv Japonia, în condiţiile în care "fără China, lumea nu are motor de creştere", după cum se arată în raportul de la Sentix.

Indicele încrederii de la Sentix pentru luna septembrie 2022 a fost construit pe baza unui sondaj la care au participat 1.258 de investitori, dintre care 259 au fost investitori instituţionali.

Opinia Cititorului ( 12 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 13:41)
Din păcate cei de la butoanele
EU și USA, nu citesc astfel da articole
RELEVANTE ȘI CORECTE.
Felicitări autorului !!!
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de sabin în data de 06.09.2022, 14:34)
  Din fericire (pentru ei), cei de acolo muncesc nu-si pierd vremea cu prostii din astea!
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 17:02)
  Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022 arată o încredere sporită a cetăţenilor în UE şi un sprijin puternic continuu pentru răspunsul UE la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În România, imaginea pozitivă a UE este în prezent la un nivel de 47 %, în creştere cu 6 procente.
  O majoritate covârşitoare a cetăţenilor UE sprijină investiţiile în energia din surse regenerabile şi acţiunile de reducere a dependenţei UE de sursele de energie ruseşti.
  Nivelul de aprobare a monedei euro a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.
  Cu toate acestea, europenii sunt din ce în ce mai preocupaţi de situaţia economică din UE şi din propria ţară.
  Eurobarometrul, realizat în iunie-iulie 2022, arată că 67 % dintre respondenţii români sunt optimişti cu privire la viitorul UE, ceea ce reprezintă o creştere cu opt puncte în comparaţie cu un sondaj similar realizat în ianuarie-februarie anul acesta, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (media UE: 65 %).
  În România, imaginea pozitivă a UE este în prezent la un nivel de 47 % (+ 6 puncte procentuale), în timp ce 36 % dintre respondenţi au opinii neutre şi 14 % au opinii negative cu privire la UE. În plus, 54 % dintre români tind să aibă încredere în UE (+ 5 puncte procentuale), peste media europeană de 49 %.
  În conformitate cu sondajele anterioare, cetăţenii europeni îşi confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În ceea ce priveşte acţiunile UE, la nivel european, sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92 % media UE vs 75 % în România), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90 % media UE vs 75 % în România).
  69 % dintre români sprijină sancţiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor şi persoanelor fizice din Rusia, sub media europeană de 78 %.
  61 % dintre români sunt în favoarea finanţării furnizării şi livrării de echipamente militare către Ucraina (media UE: 68 %), iar majoritatea absolută a respondenţilor români (61 %) e mulţumită de răspunsul UE (media UE: 57 %).
  71 % dintre respondenţii români sunt de acord că UE ar trebui să investească în energia din surse regenerabile (media UE: 87 %), să îşi reducă dependenţa de sursele de energie ruseşti (70 % vs 86 % media UE) şi că stocarea gazelor în ţările UE ar trebui să fie efectuată rapid pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii (70 % vs 86 % media UE).
  În plus, 71 % dintre români consideră că creşterea eficienţei energetice ne va face mai puţin dependenţi de producătorii de energie din afara UE (media europeană: 85 %), în timp ce 68 % sunt în favoarea achiziţionării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte ţări pentru a obţine un preţ mai bun (media UE: 83 %). De asemenea, 65 % dintre respondenţii români afirmă că au luat recent măsuri pentru a-şi reduce consumul de energie sau că intenţionează să facă acest lucru în viitorul apropiat (media UE: 78 %).
  Percepţia pozitivă a situaţiei economiei europene a scăzut cu 5 puncte procentuale de la începutul anului 2022 şi este în prezent la 40 %. Majoritatea respondenţilor (51 %, + 6 puncte procentuale) consideră că situaţia economiei europene este în prezent dificilă. În plus, percepţia pozitivă a situaţiei economiei naţionale a scăzut, de asemenea, cu 5 puncte procentuale, la 34 %, 64 % considerând că situaţia economiei lor naţionale este dificilă (+ 5 pp). Majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca situaţia economiei naţionale să se înrăutăţească în următoarele 12 luni (53 %, + 22 puncte procentuale).
  În acelaşi timp, sprijinul pentru moneda euro este în creştere, acesta atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată: opt din 10 respondenţi din zona euro (+ 3 puncte procentuale) şi 72 % din UE (+ 3 puncte procentuale) sunt în favoarea unei uniuni economice şi monetare europene cu o monedă unică, euro.
  Mai mult de jumătate dintre europeni (56 %) consideră că cel mai mare pachet de stimulente economice al UE – NextGenerationEU – poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale.
  Principalele preocupări ale europenilor reflectă percepţia pesimistă asupra economiei.
  Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, inflaţia şi aprovizionarea cu energie au înregistrat creşteri bruşte şi se situează pe primul loc şi, respectiv, pe locul al doilea. Atunci când au fost întrebaţi despre cele mai importante probleme cu care se confruntă UE în prezent, peste o treime dintre respondenţi menţionează „creşterea preţurilor/inflaţiei/costulu i vieţii” (34 %, + 10 puncte procentuale din februarie şi acum pe primul loc) şi „aprovizionarea cu energie” (28 %, + 12 puncte procentuale şi acum pe locul al doilea faţă de cel de-al şaptelea loc anterior), împreună cu „situaţia internaţională” (de asemenea, 28 %).
  Creşterea preţurilor/inflaţiei/costulu i vieţii este, de asemenea, una dintre principalele preocupări la nivel naţional pentru mai mult de jumătate din respondenţi (54 %, + 13 puncte procentuale), urmată de „aprovizionarea cu energie” (22 %, + 11 puncte procentuale) şi de „situaţia economică” (20 %, + 1 punct procentual). Acest lucru nu este surprinzător, deoarece mai mult de şase din zece respondenţi (62 %) afirmă că războiul din Ucraina a avut consecinţe grave asupra finanţelor lor personale.
  Cetăţenii rămân pozitivi în ceea ce priveşte răspunsul naţional şi al UE la pandemia de coronavirus. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi de măsurile luate de guvernul lor şi de UE pentru a combate pandemia de coronavirus (ambele cu 56 %). Satisfacţia cu privire la răspuns, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, a crescut, de asemenea, în 23 de state membre. Încrederea în UE pentru a lua deciziile corecte în viitor ca răspuns la pandemia de coronavirus a crescut, de asemenea, şi este în prezent de peste şase din zece (63 %, + 3 puncte procentuale).
  Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022” (EB 97) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă şi online desfăşurate între 17 iunie şi 17 iulie 2022. Au fost intervievaţi 26 468 de cetăţeni UE în cele 27 de state membre.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 17:53)
  Istoria celor 3x ani de democratie ne arata ca romanii nu au "ales" drumul cel bun, de la zero datorie am stans ceva datorie si stranepotii o sa aiba ce rambura, au plecat afara vreo 4-5 milioane de oameni in speranta unui trai mai bun, invatamantul este la pamant, agricultura la fel, rusine ce a ajuns granarul europei, flota mu mai exista, nu avem armata proprie care sa ne apere, exportam materia prima in loc sa producem ceva si sa vindem cu valoare adaugata, mancarea sanatoasa am schimbat cu mancare super procesata, fara nutrienti etc.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 18:25)
  Drumul a fost bine ales, conducatorii nu.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 18:32)
  Rupt TOTAL DE REALITATE,
  DE ce nu se face REFERENDUM,
  dacă totul este asa ROZ ??!!
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 18:34)
  Au muncit din greu sa bage
  Europa în criza economica grava
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 21:13)
  Da... românii toți de la mic la mare se închină în fața UE în fiecare noapte și scuipă și blăsteamă pe Putin. Fii serios măi omule, mai e puțin și explodează mămăliga.
  1.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 06.09.2022, 21:19)
  "Fii serios măi omule, mai e puțin și explodează mămăliga."
  Corect, esti un om realist!
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 21:21)
  Eu cred că Ursula e chiar mai iubită în Europa decât e Domnul Președinte Ioahannis în România, Sfântul Protector al copiilor de pretutindeni, binecuvântat fie-I numele. Cum să n-o iubești pe această primă doamnă a Europei, nevotată de nimeni, pusă în funcție de o birocrație sinistră ce are pe zi ce trece din ce în ce mai multe derapaje comuniste?
  Cum să nu susții toate propunerile geniale ale birocraților din UE, mai ales când vezi efectele devastatoare pe care le are asupra rușilor. Păi rușii riscă să intre în colaps sub imensa greutate a căruțelor de bani aruncate de UE în ei. Ce să mai... Slava...
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.09.2022, 22:08)
  Șefule, chiar și propaganda de pe vremea lui Ceașcă era mai puțin penibilă decât rahatul ăsta vânturat de "Eurobarometru".
  Totul se duce pe copcă în uniunea asta europeană, totul se prăbușește datorită prostiei și infatuării "liderilor" bruxelezi care-au pus pe chituci întreg sistemul energetic al țărilor UE încă înainte ca dementul Putin să invadeze Ucraina. Euro a ajuns o monedă bananieră care s-a devalorizat cu 14% față de dolar, inflația reală e peste 20% în UE, urmează blockouts ca-n Venezuela, analfabeții economici bruxelezi tipăresc TRILIOANE de euro în timp ce ne explică nouă, proștilor, că lucrurile merg în "direcția bună".
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 06.09.2022, 21:17)
iaca adie un vanticel :) ... nu va speriati , a inceput procesul efectiv de disparitie al euro (proces pe o perioada de cativa ani intins)....
afecteaza asta atingerea unui suport eur/usd acum la 0.97-0.98 inainte sa decoleze la eur/usd 1.15-1.17 ? nu!
dar finalmente tinta e in zona 0.87 sau mai jos. . . moment in care... puff! Euro nu mai exista! :) Dar mai sunt ANI pana atunci!
Eu intre timp cumpar euro. E in zona de suport, e ieftin.