Şerban, ANAF: Fiscul nu deţine informaţii oficiale despre conturile românilor în băncile elveţiene

ANAF nu are informaţii oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogaţi, însă este interesată de obţinerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agenţiilor fiscale din alte state, a declarat miercuri Eugen Şerban, şeful Direcţiei Verificări Fiscale.

"Ar putea să ne intereseze dacă o persoană are o sumă mare în conturi, pentru că această sumă nu a fost făcută cu siguranţă deodată, dacă persoana are profilul de a se încadra în istoria noastră de risc sau de programe strategice", a afirmat Şerban la o conferinţă a PwC România, potrivit Mediafax.

El a arătat că, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile la nivelul altor agenţii fiscale, autorităţile române vor face demersuri să obţină astfel de date.

"Din punctul nostru de vedere, al direcţiei, ne interesează şi am vrea să cunoaştem astfel de informaţii, mai departe sunt demersuri oficiale care nu depind neapărat de direcţia noastră. La nivel de ANAF, de Guvern sunt probabil căi oficiale de obţinere sau de solicitare a acestor informaţii", a spus Şerban.

HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a obţinut profituri importante din administrarea unor conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale şi miliardari influenţi. Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.

Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC, furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. Statul elveţian l-a pus sub acuzare pe Falciani pentru spionaj industrial şi încălcarea legislaţiei privind secretul bancar.

Conform raportului, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.

În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ). Potrivit jurnaliştilor de la Rise Project, fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc reţinut la finele anului trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure, se numără printre românii care au avut conturi secrete la banca HSBC.

Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.

HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări, după ce a recunoscut că la divizia de private banking din Elveţia au avut loc nereguli, care au permis ca unii dintre clienţi să eludeze fiscul. HSBC colaborează cu autorităţile care investighează problemele fiscale. Autorităţile din Franţa, Belgia şi Argentina au anunţat, la rândul lor că investighează informaţiile.

• ANAF extinde controlul marilor averi şi are în vizor 4.800 de persoane care nu au declarat venituri

Fiscul va controla averile altor 4.800 de persoane, prin extinderea programului început în 2011, în care a încadrat 400 de români cu averi de peste 20 milioane de euro, noile controale pentru venituri nedeclarate urmând să înceapă peste câteva luni, cu 120 de inspectori alocaţi.

Eugen Şerban a declarat: "Acest program va continua la nivelul persoanelor pe care le avem în grupul-ţintă, dar urmărim declanşarea unui nou program, extins, întrucât din analizele noastre de risc, pe care le-am făcut în rândul persoanelor fizice, am constatat existenţa unor riscuri fiscale şi pentru alte persoane. Am considerat necesar să demarăm alt program, de aceeaşi natură, pentru în jur de 4.800 de persoane, altele decât cele 400 din grupul ţintă, program care să vizeze nu doar controlul fiscal, cât şi utilizarea altor instrumente şi tratamente de creştere a conformării voluntare".

El a arătat că, pentru extinderea programului, Fiscul a avut nevoie de mai multe resurse, astfel că a înfiinţat servicii de verificări fiscale la nivel regional, localizate în localităţile în care funcţionează direcţiile regionale ale Finanţelor Publice, dar aflate în structura Direcţiei de Verificări Fiscale din aparatul central.

ANAF a alocat 120 de inspectori fiscali pentru controlul celor 4.800, recrutând deja în ianuarie 70 de persoane.

Programul va fi lansat peste câteva luni, după ce inspectorii vor fi instruiţi, se elaborează planul de acţiune şi se aprobă metodele de încurajare a conformării voluntare.

"În principal, au fost identificate (cele 4.800 de persoane - n.r.) în baza caracteristicilor de risc pe care le-am identificat în ce priveşte situaţia fiscală personală. Cu alte cuvinte, am constatat alocări de fonduri semnificativ mai mari decât veniturile declarate", a spus Şerban.

Programul iniţiat în 2011 a avut în vizor 400 de persoane sau 300 de familii cu averi mari, de cel puţin 20 milioane de euro. De verificarea celor 400 de persoane s-au ocupat 30 de inspectori ANAF.

"Problema pe care am identificat-o în cazul acestora a fost diferenţa semnificativă între veniturile aşteptate şi cele declarate. Sunt unele categorii de venituri pentru care ne aşteptăm la o sumă mai mare a fi declarată sau alte categorii de venituri, pentru care foarte puţine persoane au depus declaraţii sau declaraţiile au cuprins sume foarte scăzute", a afirmat directorul de la ANAF.

Şerban a menţionat că persoanele ţintite în programul extins au venituri de peste 10 ori sau chiar mult mai mult decât cele declaratate, fapt care reiese din achiziţiile realizate, informaţii pe care ANAF le are la dispoziţie.

El a arătat că, din cele 400 de persoane analizate până în prezent, au fost declanşate 30 de verificări fiscale prealabile, din care au fost continuate 11 cu emiterea unui aviz de verificare.

"Din cele 11, în unele cazuri avem ajustări semnificative, în altele verificările sunt în curs, însă rezultatele vor fi publicate odată cu rezultatele generale ale ANAF. Verificările s-au făcut şi în funcţie de capacitatea noastră de a le efectua", a punctat reprezentantul Fiscului.

Obiectivul programului este ca fiecare contribuabil să-şi achite contribuţia fiscală corectă, precum şi creşterea veniturilor declarate şi a contribuţiilor persoanelor fizice cu averi mari în totalul impozitului pe venit.

• PwC: Fiscul trebuie să vină cu un program de conformare voluntară privind declararea veniturilor

Contribuabilii din România au nevoie de un program din partea Fiscului de conformare voluntară pentru declararea veniturilor, inclusiv ale celor din anii precedenţi, fără a fi penalizaţi, ci cu recuperarea impozitului pe venit, de 16%, a declarat Mihaela Mitroi, partener PwC România.

"Noi susţinem introducerea în România a unui program de conformare voluntară, să folosim modelul celorlalte state, deoarece contribuabilii români poate că vor să plătească, numai că, dacă ne ducem şi ne uităm la ce se întâmplă cu chestiunile legate de evaziunea fiscală, sigur că poate sunt unii dintre ei cărora le e teamă să se ducă să declare şi să plătească. Dacă vrem să încurajăm, să aducem banii la bugetul de stat, atunci trebuie să introducem programe de conformare voluntară", a afirmat Mitroi la o conferinţă PwC.

Ea a dat exemplul altor state, precum Australia, Marea Britanie sau SUA, care au avut numeroase programe de conformare voluntară pe perioade determinate sau chiar adresate anumitor categorii de contribuabili, în funcţie de profesie. Australia a derulat anul trecut un astfel de program pe durata a nouă luni, în perioada martie-decembrie, în care li s-a permis contribuabililor australieni care nu şi-au declarat veniturile să se ducă să le declare.

"Haideţi să introducem şi noi în România asemenea programe şi să încurajăm în acest fel contribuabilii să vină să declare, fără să aibă acest risc de acuzaţie de evaziune fiscală", spune partenerul firmei de consultanţă fiscală.

Conformarea voluntară nu presupune ştergerea datoriilor din trecut.

"Putem foarte bine să încasăm, pentru că sunt contribuabili de bună credinţă, care au făcut şi greşeli. Sunt oameni care nu şi-au dat seama că au greşit, crezând, să spunem, că sumele au fost impozitate în altă parte şi, în consecinţă, nu trebuiau impozitate în România. Deci, pe aceşti oameni care au greşit şi care vor să fie corecţi trebuie să-i putem ajuta", a explicat Mitroi.

Reprezentantul PwC spune că persoanele fizice au o situaţie fericită, întrucât pentru ele nu se solicită dobânzi de întârziere, având în vedere că acestea s-ar aplica de la momentul emiterii deciziei de impunere, iar decizia este emisă după declararea veniturilor din trecut.

"Sigur că în viitor ne aşteptăm să fie introduse penalităţi, pentru că trebuie să existe un echilibru între situaţia unui contribuabil persoană fizică şi persoană juridică. În cazul acesteia din urmă, dobânzile de întârziere sunt destul de mari şi e o chestiune de discutat în ce măsură s-ar putea reduce", a completat Mitroi.

Ea a punctat că un program de conformare voluntară ar presupune un ghid din partea Fiscului, cu o procedură foarte transparentă şi clară, în care să se specifice că nu se aplică penalităţi, că nu este cazul de evaziune fiscală, precum şi alte aspecte.

"Tocmai aceasta este propunerea pe care am făcut-o către ANAF, sperăm să putem colabora pentru un program de conformare", a conchis Mitroi.

Deocamdată, Fiscul derulează un program de conformare fiscală a persoanelor fizice cu averi mari, care vizează 400 de persoane şi urmează să fie extins în acest an către un alt grup de 4.800 de persoane care au înregistrat venituri semnificativ mai mari decât cele declarate.

"Nu am avut ca scop doar verificarea unor persoane, ci e un program strategic, care vizează obţinerea unei conformări voluntare", a afirmat Eugen Şerban, şeful Direcţiei Verificări Fiscale din cadrul ANAF.

El a apreciază că administraţia fiscală trebuie să demonstreze că strategiile de conformare se aplică în mod egal şi segmentului persoanelor fizice cu averi mari, că nu vizează doar persoanele cu afaceri mici sau cu un profil scăzut, iar tratamentele de conformare trebuie să "vizeze echitabil" pe toată lumea.