Muzeul de Arte şi Meserii din Paris (Musée d'Arts et Métiers, www.arts-et-metiers.net) propune din 30 octombrie 2012 până la 3 martie 2013, o expoziţie fascinantă consacrată roboţilor. Intitulată "Et l'Homme... créa le robot" (Şi omul... a creat robotul), o parafrază a celebrului film al lui Roger Vadim, "Et Dieu créa la femme" (Şi Dumnezeu a creat femeia) cu Brigitte Bardot, ea invită la o călătorie în timp şi în spatiu în universul acestor creaturi născute pentru a imita omul. Folosit pentru prima dată în 1921 de scriitorul ceh Karel Capek, cuvântul "robot" poate fi tradus "muncitor" sau "sclav". "În secolul XX, conceptul a dat naştere unei mitologii extraordinare, fiind exploatat în literatură, teatru şi, mai ales, în filme, de la Metropolis de Fritz Lang la Terminator de James Cameron, şi mai recent, în I-Robot de Alex Proyas", explică Serge Chambaud, directorul muzeului parizian.
Vizitatorii sunt primiţi de la intrarea în expoziţie de un cuplu de roboţi Robbix şi Robbixa, animatorii sau, mai bine spus, animatronicii care povestesc istoria acestor invenţii care astăzi au devenit familiari în uzine şi chiar în case. Capabili să asiste persoanele în vârstă sau handicapate, roboţii îşi fac datoria în procesul de producţie fără să se plângă, asigură operaţii chirurgicale dintre cele mai delicate sau cele de pe câmpurile de luptă, se lansează fără frică în medii ostile.
Expoziţia ilustrează filiaţia roboţilor de la folosirea mecanicii tradiţionale la cea a electronicii şi a informaticii. O ocazie pentru a admira numeroase obiecte excepţionale provenite din colecţia Muzeului artelor şi meseriilor, cum ar fi automatele şi ceasornicele vechi, tablourile animate sau prototipuri de roboţi achiziţionaţi recent. Numeroşi roboţi expuşi în diferitele compartimente ale expoziţiei au fost împrumutaţi de întreprinderi sau laboratoare de cercetări.
Vizitatorul trece de la automate la roboţii chirurgi, la androizi sau la alte "creaturi" artificiale... şi îşi dă seama dintr-o privire de drumul parcurs de tehnica robotică. Un drum lung separă vechiul vis al automatelor care reproduc anumite mişcări (reprezentaţi atât de sugestiv de păpuşa Olympia în opera "Povestirile lui Hoffmann" de Jacques Offenbach) şi ideea mai recentă, a robotului care învaţă, se adaptează şi capitalizează o experienţă imitând astfel omul şi animalele.
Va veni ziua când nu vom mai putea şti cu precizie cine între om şi robot a fost cel care a realizat o anumita acţiune? Cine aspiră praful în casă, învaţă pe elevi o limbă străină, întreţine o conversaţie agreabilă, conduce metroul sau un avion, dezamorsează o bombă, operează un bolnav? Atunci şi numai atunci, imitaţia va fi perfectă. Sunt roboţii viitorul omului? Expoziţia pariziană cu roboţii ei chirurgi, protezele bionice, exoscheletele, grefele şi alte implanturi mecatronice ne permite să ne imaginăm lumea de mâine.
Redactor şef al jurnalului web de noutăţi tehnologice şi industriale Fabrication Mécanique (http://fabricationmecanique.wordpress.cm), Mirel Scherer este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ziarist din 1981 în presa tehnică din Franţa, el a fost redactor şef adjunct al revistei Industrie et Technologies şi "grand reporter" la importantul săptămânal economic şi industrial L'Usine Nouvelle. Specialist în informatica industrială, automatis-me industriale şi echipamente de producţie, el a fost dis-tins de mai multe ori cu Trofeul celui mai bun jurnalist, acordat de Clubul presei informatice din Franţa.