SIERRA QUADRANT: Firmele fac tot mai greu faţă facturilor

Creditul comercial, principala modalitate prin care se finanţează majoritatea firmelor româneşti, a devenit o adevărată bombă cu ceas care riscă să ducă la o explozie de insolvenţe şi falimente, conform unui comunicat remis redacţiei. Pe fondul inflaţiei, a scăderii consumului şi a accentuării neîncrederii în perspectivele economiei, tot mai multe firme înregistrează datorii la furnizori, iar nerespectarea condiţiilor contractuale riscă să ducă la prăbuşirea unor lanţuri economice, cu falimente în serie şi disponibilizări de personal, arată o analiză Sierra Quadrant.

Potrivit sursei citate, creşterea preţurilor materiilor prime, scumpirea utilităţilor şi scăderea consumului au generat ample probleme pe lanţurile de business din economia românească. Multe dintre firme, spun experţii, au renunţat în a mai constitui stocuri de marfă, mai ales că furnizorii îşi modifică tot mai des preţurile.

Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, şi mai grav este faptul că furnizorii nu mai sunt dispuşi să crediteze clienţii, cu plata la termen, iar acest fenomen se accentuează pe zi ce trece.

"Creditul comercial sau credit furnizor cum mai este cunoscut, s-a diminuat drastic în multe sectoare pe fondul creşterii sentimentului de neîncredere în business. Se cere tot mai mult plata unui avans semnificativ sau chiar plata integrală a produselor, iar pentru mulţi dintre clienţi această situaţie este imposibil de onorat'', arată analiza Sierra Quadrant.

Creditul comercial are o importanţă deosebită în finanţarea companiilor din România, acesta având cea mai ridicată pondere în pasivul firmelor. Creditele comerciale reprezentau anul trecut echivalentul a 430 miliarde de lei, per total în economie, de 3,5 ori mai mult decat creditele bancare (123 mld.lei).

"Firmele alegeau acest tip de creditare pentru că nu genera dobânzi, permitea plata la termen şi se baza pe încredere, pe relaţiile de business consolidate de-a lungul anilor. În prezent, multe dintre relaţiile de afaceri sunt grevate de problemele generate de inflaţie, de incertitudine, de temerile că această criză se va adânci în 2023'', afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Dincolo de reducerea seminificativă a liniilor de credit comercial, în acest an se constată şi o întârziere tot mai mare a plăţilor din economie, subliniază sursa citată.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 şi 201 de zile, nivelul record din 2012. Cele mai mari restanţe, ca pondere în total, sunt în industria prelucrătoare (26%), comerţ (18,9%) şi energie ( 16,3%).

Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-şi plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creşterea costurilor operaţionale şi scăderea vânzărilor.

Datoriile neplătite la termen faţă de furnizori, ce reprezintă peste 55% din totalul plăţilor restante, au depăşit 50 miliarde de lei în 2021, iar în acest an ar putea trece de nivelul record stabilit în 2012, de 60,5 miliarde lei.

Statisticile BNR arată că datoriile comerciale au cea mai însemnată pondere în pasivele firmelor (19 la sută), după capitalurile proprii, acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (17 la sută în intervalul iunie 2020-iunie 2021).

Pe ansamblul economiei, potrivit specialiştilor, blocajul financiar s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depăşind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, din Raportul privind stabilitatea financiară - iunie 2022, în prezent aproximativ o treime dintre companii se situează în zona de risc din perspectiva îndatorării, acestea având un grad de îndatorare raportat la capitaluri mai mare de 200 la sută.

Mai mult chiar, 42% din companii sunt vulnerabile în cazul scăderii vânzărilor sau al prelungirii termenelor de încasare, subliniază sursa citată.

,,Luând în considerare doar cele mai lichide active (numerar, disponibilităţi în cont şi investiţii financiare), 60 la sută dintre firme au resurse pentru gestionarea cheltuielilor pentru o perioadă de mai puţin de 30 de zile, având în vedere termenul prelungit de încasare a creanţelor în anumite industrii. Din acestea 12 la sută înregistrau pierderi, astfel este de aşteptat ca situaţia lor de lichiditate să se înrăutăţească, cu efecte negative asupra încasărilor furnizorilor, dar şi a instituţiilor bancare'', se arată în raportul BNR.

BNR afirmă, totodată, în Sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei (august 2022), că la nivel sectorial, riscul de credit asociat creditării companiilor nefinanciare a continuat să se deterioreze.

Din perspectiva bancherilor, cele mai riscante domenii sunt sectorul energetic, urmat de transport, industrie, agricultură, construcţii şi turism.

"Creşterea costurilor de producţie, provocările generate de scumpirea puternică a energiei, a gazelor, a carburanţilor - toate acestea au pus presiune pe bugetele firmelor. Efectele le vedem într-o dezintermediere financiară tot mai accentuată, într-o diminuare a activităţii economice şi o resetare a perspectivelor comerciale cel puţin pentru anul următor'', arată analiza Sierra Quadrant.

Specialiştii de la Sierra Quadrant avertizează că dificultăţile economice generate de inflaţie, de contextul războiului din Ucraina, de problemele din China, se pot răspândi de-a lungul lanţurilor comerciale, putând genera un efect de amplificare a riscurilor la nivelul întregii economii, mai ales în condiţiile vulnerabilităţilor deja existente.

"Problemele de lichiditate se acutizează pe măsură ce economia frânează. Asistăm deja, în această perioadă, la o încetinire economică în multe domenii, de la construcţii la comerţ, industrie şi servicii, fapt confirmat şi de estimările BNR care converg către o stagnare economică în T3 şi T4. În aceste condiţii, reconsiderarea politicii de credit comercial de către managerii financiari reprezintă o direcţie de acţiune tot mai pregnantă, cu efecte negative în economie'', afirmă Ovidiu Neacşu.

Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât costurile finanţării bancare au crescut semnificativ în acest an, iar perspectivele nu sunt deloc pozitive.

,,Scăderea accesului la finanţarea bancară şi deprecierea condiţiilor creditului comercial vin să pună o presiune şi mai mare pe lanţurile economice, mai ales pe sectorul IMM, unul slab capitalizat şi tot mai vulnerabil. Furnizorii şi-au redus volumele de credit comercial, clienţii nu mai sunt dispuşi să constituie stocuri - este o situaţie care devine tot mai provocatoare pe măsură ce inflaţia erodează tot mai puternic puterea de cumpărare'', a mai spus omul de afaceri.

În condiţiile accentuării problemelor economice, specialiştii de la Sierra Quadrant spun că restructurarea rapidă a afacerilor cu probleme va face diferenţa între continuitate economică şi faliment.

Potrivit experţilor, ajustarea planurilor pentru toamna şi iarna acestui an trebuie să plece de la reevaluarea condiţiilor economice, grav afectate de inflaţie, scăderea consumului şi de problemele de finanţare.

Analiza performanţei partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare, subliniază sursa citată.

Potrivit experţilor, companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.

"Corelarea costurilor aferente contractelor cu volumul de activitate şi indicatorii de performanţă variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esenţiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice'', afirmă specialiştii de la Sierra Quadrant.

Pentru firmele aflate deja într-o situaţie limită, experţii recomandă concordatul preventiv.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A, se menţionează în comunicat.