SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA / AVOCATUL Gheorghe Piperea: "Ne întrebăm dacă Fondul Proprietatea se pregăteşte de lichidare"

Reporter: Ce impact credeţi că va avea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018 asupra pieţei de capital, în general, şi asupra SIF-urilor şi Fondului Proprietatea, în mod special?

Gheorghe Piperea: Eu cred că va avea un impact benefic. În primul rând, SIF-urile sunt investitori instituţionali şi nu s-au grăbit, ca toţi ceilalţi din piaţă, să scape de acţiuni, ghidaţi de panica ce a fost declanşată de cei care au vrut să o declanşeze. Dimpotrivă, SIF-urile au cumpărat. Ştiu că SIF Oltenia a cumpărat masiv acţiuni Banca Transilvania şi bine a făcut. De asemenea, fondurile de pensii Pilonul II, pentru că sunt obligate să fie prudente, nu s-au grăbit să-şi golească patrimoniul de acţiuni.

Cel mult, sunt afectaţi de această panică cei care s-au grăbit, care s-au lăsat duşi de trend, pentru că valoarea propriu-zisă a titlurilor nu a scăzut. Dacă ne referim la acţiunile emise de bănci, valoarea nu a scăzut pentru motivul că, deocamdată, nu s-a aplicat niciun fel de taxă, pentru că aceasta se calculează trimestrial, aşa cum rezultă din ordonanţă.

Apare o discuţie legată de taxa care urmează să fie achitată de societăţile din sectorul energetic. Încă nu ştim cum urmează să fie aplicată şi nici nu ştim ce impact va avea, dar din câte observ, la bursă, nu au fost afectate foarte tare acţiunile companiilor energetice.

Ele sunt destul de stabile, ceea ce este bine pentru că majoritatea activelor fondurilor de pensii se găsesc, în momentul de faţă, în societăţile din energie.

Interesant este de văzut care va fi efectul plafonării preţului gazelor, iar o eventuală consecinţă negativă sau pozitivă ar putea să se vadă abia în semestrul al doilea al anului în curs, pentru că, deocamdată, preţurile au rămas cele care au fost stabilite în toamnă, mulţi dintre consumatorii de gaze făcând plăţi în avans. Au cumpărat în avans pentru a trece peste perioada de iarnă.

Sunt sigur că, pentru anumiţi consumatori industriali, cum ar fi cele două entităţi care dau energie termică în Bucureşti, impactul este cât se poate de pozitiv.

Trebuie să ştiţi că tot ce trebuia să consumăm noi la RADET într-o iarnă însemna o creştere de aproape 200 de milioane de lei faţă de anul 2017.

Aceasta va reprezenta un avantaj pentru cele două entităţi, iar pentru vânzătorii de gaze nu se vede că ar fi un mare dezavantaj, pentru că ei au stocuri şi au şi producţia de reechilibrare, ceea ce le permite un cashflow constant.

În opinia mea, impactul acestor reglementări fiscale este pozitiv, mai ales că există o serie de lucruri care n-au prea fost comentate.

De exemplu, sunt nişte facilităţi acordate sectorului construcţiilor. Este adevărat că acest domeniu nu prea este reprezentat în piaţa de capital, dar există câteva societăţi din sectorul construcţiilor listate la bursă.

Acolo s-au acordat, pe termen de zece ani de zile, nişte scutiri de impozit pentru salarii şi nişte facilităţi destul de consistente pe partea de contribuţii, o reducere de fiscalitate, ceea ce poate să aibă un impact pozitiv pentru că cei care lucrează în construcţii în străinătate, ar putea să aibă un motiv să se întoarcă în ţara noastră, deoarece sectorul construcţiilor o duce rău, în momentul de faţă, tocmai din cauza lipsei de forţă de muncă. Poate că, astfel, vor apărea nişte campioni în acest domeniu care să se listeze la bursă.

În privinţa SIF-urilor, important este ca Bursa de Valori Bucureşti să treacă în categoria pieţelor emergente şi cred că, în acest an, sunt şanse să se realizeze acest lucru. În orice caz, constituirea Contrapărţii Centrale ar fi realmente un succes, inclusiv pentru domeniul bancar.

Totodată, anul trecut, societăţile de investiţii financiare au trecut printr-un proces de consolidare foarte interesant. SIF Oltenia şi-a vândut participaţia la Banca Comercială Română şi a procedat foarte bine.

De asemenea, în acest an, SIF Transilvania urmează să realizeze o consolidare, pentru că va face o tranzacţie cu unul dintre acţionarii foarte agitaţi prin care îşi va răscumpăra nişte participaţii pentru a-l scoate pe respectivul acţionar din societate, ceea ce va rezolva pe plan judiciar şi mediatic o serie de mici probleme care existau la SIF Transilvania în trecut.

Deci, pe scurt, se poate spune foarte direct, SIF-urile nu au de ce să se teamă pentru 2019 pentru că anul a început bine şi are perspective bune.

Reporter: În luna decembrie a anului trecut a fost lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA), în care se regăseşte, printre altele, eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri. Cum vedeţi acest demers?

Gheorghe Piperea: Chestiunea cu pragul care ar putea să fie depăşit, prezintă avantaje şi dezavantaje.

Un avantaj pe care îl văd este o potenţială consolidare a acţionariatului, care în momentul de faţă este destul de atomizat. Este, de fapt, atât de atomizat încât acţionarii care au deţineri de 5-6-7% din portofoliu pot să controleze adunările generale.

În acelaşi timp, poate să existe şi dezavantajul rezultat chiar din această concentrare, pentru că nu este imposibil să se ajungă la deţineri de 30-40%, deoarece, în momentul de faţă, piaţa este plină de lichidităţi. Aşadar, s-ar putea ca SIF-urile, dintr-un vehicul de investiţii pentru foarte multe persoane, şi mă refer la milioane de acţionari, să se transforme în vehicule de investiţii pentru un număr mic de persoane, iar experienţa negativă pe care a avut-o Fondul Proprietatea (FP) ar trebui să ne dea de gândit.

Pentru că prin FP, care a început prin a fi un vehicul pentru despăgubiri adresat unui număr foarte mare de persoane, zeci şi chiar sute de mii, s-a reuşit despăgubirea doar a trei mii de persoane, în timp ce restul acţiunilor sunt concentrate în câteva mâini care au impus anumite lucruri în managementul Fondului în aşa fel încât vedem, spre exemplu, o dispută eternă cu societăţile din energie, litigii cu Hidroelectrica sau cu Societatea Naţională a Sării.

De asemenea, vedem că îşi răscumpără acţiunile şi că vând active importante, cum ar fi participaţia avută la societăţile de energie, ceea ce ne pune întrebări, încă de acum un an sau poate chiar doi ani, dacă nu cumva Fondul Proprietatea se pregăteşte de lichidare.

Asta pentru că fondul american de investiţii Elliot este un acţionar militant, speculativ, care vine, marchează profitul şi după aceea pleacă în alte zone. De exemplu, în momentul de faţă, Elliot face furori pe piaţa franceză şi italiană, unde vrea să intre în acţionariatul unor societăţi listate, în timp ce statul francez şi cel italian încearcă să se ţină la distanţă de acest acţionar militant.

Presupun că fondul Elliot are nevoie de nişte bani pentru alte ţinte pe care şi le-a ales în momentul de faţă. De aceea, probabil că Fondul Proprietatea, într-un timp scurt, mai scurt decât ne aşteptăm noi, urmează să se fi lichidat. Sper să nu se întâmple acelaşi lucru şi cu unul sau mai multe SIF-uri din ţara noastră.

Reporter: Deci sunteţi de părere că eliminarea pragului ar avea un impact mai mult negativ, că ar deschide porţile către ceva ce nu ar fi benefic pentru piaţă?

Gheorghe Piperea: În momentul de faţă, da. Probabil că, în urmă cu cincisprezece ani ar fi fost benefic să se ridice pragul de deţinere de la 5 la 10%, dar în momentul de faţă, orice ridicare a acestui prag poate să antreneze acest risc de concentrare excesivă în mâinile unor acţionari militanţi de tipul fondului de investiţii Elliot, care, după un anumit timp, după ce îşi marchează profitul, să zică "gata, nu ne mai interesează, ne facem exitul sau chiar lichidăm fondul".

Problema majoră este că, fiscalitatea noastră facilitează mai degrabă lichidarea unor fonduri decât vânzarea lor. Se poate spune că nu este semnificativ dacă pleacă Elliot şi că va fi înlocuit de altcineva, dar Elliot nu pleacă pur şi simplu prin vânzarea acţiunilor, ci vrea să lichideze Fondul pentru că, din punct de vedere fiscal, este mult mai avantajos (n.r. vânzarea pachetelor de acţiuni înseamnă o plată obligatorie de impozite şi taxe aferente operaţiunii, motiv pentru care, potrivit domnului Piperea, este preferată metoda lichidării Fondului).

Reporter: Ce părere aveţi despre relansarea pieţei de derivate şi cum credeţi că va afecta evoluţia pieţei de capital, în general şi a SIF-urilor, în mod special?

Gheorghe Piperea: Înainte de a ne băga în piaţa de derivate, care este foarte sofisticată şi foarte riscantă, cred că ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea sau reinventarea pieţei de acţiuni şi obligaţiuni.

De asemenea, aş vrea să văd mai multe acţiuni listate la bursă, nu neapărat ale companiilor din portofoliul statului român, şi nici din cele precum Digi Communications, care are acea problemă de corupţie incredibilă.

În acelaşi timp, aş vrea să văd obligaţiuni care să fie listate la bursă, obligaţiuni emise de Statul Român sau de municipalităţi precum Bucureşti, Timişoara sau Cluj. În felul acesta, având în Bursa de Valori Bucureşti un loc foarte interesant în care să-ţi tranzacţionezi lichidităţile, s-ar putea dezvolta alături de piaţă primară şi piaţa de derivate.

Îmi este teamă că, în acestă piaţă de derivate s-ar putea să fie atrase şi societăţi comerciale serioase, în demersul de a face hedging, pentru a-şi acoperi riscurile, s-ar putea să intre în tranzacţii cu derivate care să le ducă la faliment într-un timp foarte scurt. Nu vreau să văd chestia asta prea curând în ţara noastră. Piaţa din România nu este suficient de sofisticată şi nici atât de adâncă încât să facă faţă unui astfel de risc.

Reporter: Dar asupra SIF-urilor? Ce impact poate să aibă existenţa unei pieţe de derivate?

Gheorghe Piperea: SIF-urile sunt investitori sofisticaţi, instituţionali, care cunosc riscurile pe care le presupun instrumentele derivate. Ce se poate întâmpla cu SIF-urile este să vedem numeroşi investitori care mizează pe scăderea cotaţiei (n.r. să des­chidă poziţii short) titlurilor emise de aceste societăţi. Poate vă aduceţi aminte că, la un moment dat, s-au listat la Bursa de la Viena nişte derivate pe acţiunile Fondul Proprietatea, chiar dacă FP nu era încă listat, şi au apărut atunci nişte distorsiuni neplăcute. Nu aş vrea să văd acest lucru întâmplându-se în cazul SIF-urilor. Dar dacă vorbim de SIF-uri ca potenţiali investitori în derivate, sau creatori de derivate, nu cred că este un pericol foarte mare în privinţa lor pentru că se înţelege că aceste societăţi au un suficient grad de sofisticare încât să gestioneze astfel de instrumente.

Reporter: Ce părere aveţi despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi forma propusă? Credeţi că o să afecteze în mod special piaţa?

Gheorghe Piperea: Nu ştiu exact care este forma propusă pentru că, în toamnă, s-a vorbit nu de un singur fond, ci de mai multe. Unul de investiţii, unul de dezvoltare, şi nu mi-e clar care este forma propusă.

Nu-mi este clar nici ce intră în acel activ evaluat la 9-10 miliarde de euro, însă ar putea să aibă o influenţă pozitivă dacă se organizează după principii corecte de guvernare corporativă, cel mai important fiind aici aspectul de independenţă al managerului de portofoliu şi al membrilor din consiliul de administraţie, cât şi contractualizarea pe care o va avea cu acţionarii.

Desigur, s-ar putea să aibă şi un impact negativ. Eu am spus acest lucru şi în 2010, când s-a listat la bursă Fondul Proprietatea, care avea o capitalizare bursieră iniţială de circa trei miliarde de euro, ceea ce depăşea efectiv totalul capitalizării bursiere ale celor cinci SIF-uri. Am spus atunci că FP s-ar putea să aibă un impact negativ pentru bursă deoarece ar putea să atragă toată atenţia pieţei la fel cum o gaură neagră poate să atragă lumina.

Cam acest lucru s-ar putea întâmpla şi cu acest fond, dar, din câte am înţeles eu, nu fondul va fi listat la bursă, ci va avea în portofoliu acţiunile listate la bursă ale unor societăţi din energie etc.

Sper, însă, ca managementul aces­tui Fond Suveran de Investiţii să fie organizat ca la carte, astfel încât impactul negativ să fie cât mai redus, iar impactul pozitiv să fie cât mai mare.

Reporter: Vă mulţumesc!