Sistemul financiar american geme tot mai tare sub povara lichidităţii injectate de Fed

Cererea pentru operaţiunile reverse repo (RRP) derulate de Federal Reserve (Fed) a continuat să crească dincolo de precedentele maxime istorice, la finalul săptămânii trecute, în condiţiile în care investitorii instituţionali din Statele Unite sunt "inundaţi" cu lichiditate şi nu au unde să-şI ţină banii. La operaţiunea de vineri, 11 iunie, 49 de participanţi au "parcat" la Fed un total de puţin sub 548 de miliarde de dolari, o sumă record, după 502,9 miliarde pe 10 iunie. Banii depuşi de investitori la Fed au început să crească începând cu finalul lunii martie pe măsură ce din contul general al Trezoreriei americane au început să fie descărcate noi rezerve în pieţe.

La mijlocul lunii mai, analistul Credit Suisse Zoltan Poszar arăta într-o notă pentru clienţi că "utilizarea operaţiunilor reverse repo nu a fost niciodată aşa de mare în afara perioadelor de sfârşit de trimestru", iar aceasta "înseamnă că băncile nu mai au spaţiu bilanţier pentru stocarea unor rezerve şi mai mari la actualele diferenţiale de dobândă". De asemenea, "utilizarea agresivă a operaţiunilor reverse repo arată că şi băncile străine din SUA se sufocă sub presiunea rezervelor excedentare", mai arăta Pozsar în analiza sa.

Chiar dacă rata de dobândă pe această facilitate este 0%, cererea a continuat să crească în condiţiile acestui val imens de cash ce a inundat pieţele de dolari. În acelaşi timp, reglementările bancare din SUA au împins băncile să direcţioneze aceşti bani mai degrabă în fondurile de piaţă monetară.

"Fără modificări, de exemplu relaxarea constrângerilor de reglementare, majorarea bilanţului (Fed) şi descărcarea contului general al Trezoreriei (TGA), ce va continua până în finalul lui iulie (ţinta este de 450 de miliarde de dolari de la 1,6 trilioane în februarie - n.r.), va continua să împingă banii către facilitatea RRP", a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Cohn, strateg de investiţii tot la Credit Suisse. Acesta spune că sumele plasate de investitori prin această facilitate ar putea să se dubleze în condiţiile în care în pieţe ar trebui să mai intre, până la finalul anului, încă circa 840 de miliarde de dolari, doar prin relaxarea cantitativă operată de Fed.

Acest munte de dolari din pieţele monetare a provocat de altfel o dezbatere în SUA cu privire la dobânzile aplicate la facilitatea RRP şi la rezervele excedentare (0,1%) - dobânzi administrate. Potrivit Bloomberg, în ultima şedinţă Fed, un oficial al băncii centrale a notat că presiunea descendentă de pe dobânzile overnight aşteptată să se manifeste în următoarele luni ar putea duce la condiţii care să ceară o ajustare mică a respectivelor dobânzi. Fed-ul este astfel aşteptat să decidă la şedinţa programată să înceapă astăzi o anumită ajustare a dobânzilor pe termen scurt (în sus) ca fondurile de piaţă monetară să aibă un alt loc unde să-şi parcheze cash-ul.

Măsura, deşi doar o ajustare tehnică - fără implicaţii pentru politica monetară generală - ar fi însă în cel mai pur sens o măsură de întărire a condiţiilor financiare, arată analiştii ING James Knightley, Chris Turner şi Padhraic Garvey într-un raport.

De asemenea, preşedintele Fed Jerome Powell este aşteptat să vină cu o definiţie mai clară şi mai cuantificabilă cu privire la ce înseamnă o "depăşire moderată" a ţintei de inflaţie după rata anuală de 5% din luna mai şi cea core de 3,8% - Powell va trebui să răspundă probabil dacă o asemenea creştere a preţurilor reprezintă o "depăşire moderată" a ţintei Fed. De la ultima şedinţă a guvernatorilor Fed, din aprilie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% de la 2,5%. Powell şi economiştii Fed sugerau în aprilie că efectul bază va contribui la majorarea inflaţiei cu doar 1% la rata anuală şi cu 0,7% la inflaţia core (de bază), o nouă ratare de estimare din partea Fed.

Analiştii Nordea arată că nu este improbabil ca piaţa să continue să dea crezare Fed-ului cu privire la natura tranzitorie a inflaţiei în următoarele două luni, ca urmare a temperării şi cel mai probabil scăderii preţurilor la materii prime şi alimente în următoarea perioadă, însă lunile de toamnă/iarnă se pot dovedi mai complicate. Asta pentru că componenta chirie, care are o pondere ridicată în inflaţia core, va continua să fie la rate de 3,75-4,00% tocmai până în 2022, conform estimărilor Nordea, ceea ce va complica naraţiunea impusă de Fed.

În orice caz, în condiţiile acestui munte de cash şi a dobânzilor zero de pe termen scurt, este posibil ca investitorii din piaţa americană să fi început să cumpere titluri de stat pe termen mai lung în căutarea de randamente, ceea ce ar explica scăderea yield-ului la titlurile de trezorerie pe 10 ani. De menţionat că cererea indirectă a fost extrem de puternică la licitaţiile de săptămâna trecută pentru titluri de stat SUA pe 3 şi 10 ani. Investitorii au răspuns destul de slab la ultimele două rapoarte pe inflaţie din SUA - în special la cel de săptămâna trecută -, ceea ce indică o încredere foarte mare din partea pieţei în Fed şi în mod special în lipsa de acţiune pe partea de întărire a politicii monetare din partea băncii centrale.

Analiştii Nordea mai consideră că dobânzile pe termen lung din Statele Unite sunt prea reduse în prezent în condiţiile în care al doilea cel mai scăzut randament din istorie pe maturitatea 10 ani (US10Y), cu inflaţie core de 3,8%, ca în luna mai, a fost de circa 5,6%. În prezent US10Y este sub 1,5%.