Sistemul fiscal în 2025: între extinderea bazei impozabile, digitalizare fiscală şi nevoia de predictibilitate

Anul 2025 aduce schimbări fiscale majore în România, într-un context de transformări economice şi sociale. Conform comunicatului remis redacţiei, companiile trebuie să se adapteze rapid noilor reglementări, incluzând digitalizarea fiscală, accesul în Schengen, modificări în domeniul litigiilor fiscale şi noile norme BEPS 2.0. Alte teme cheie sunt preţurile de transfer, impozitele directe (IMCA şi ICAS) şi majorarea taxelor în sectoare strategice precum IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, provocând companiilor necesitatea de a gestiona impactul asupra costurilor şi bugetelor.

"În contextul actual, companiile trebuie să fie pregătite să navigheze prin incertitudinile privind impozitarea progresivă, viitorul cotei unice şi predictibilitatea cotelor de TVA", a declarat Georgiana Iancu, Partener, Liderul Practicii de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, EY România în deschiderea Conferinţei Anuale de fiscalitate EY.

Cea de-a 19-a ediţie a Conferinţei Anuale de Fiscalitate organizată de EY România a reunit peste 250 de profesionişti din mediul de afaceri, concentrându-se pe noile schimbări legislative şi creşterea taxelor pentru companii şi persoane fizice. Specialiştii EY România au oferit informaţii utile pentru a ajuta participanţii să înţeleagă provocările anului 2025, marcat de implementarea unor noi norme şi directive europene. De asemenea, autorităţile fiscale şi vamale, reprezentate de Albert Fruth (ANAF), Magdalena Grădinaru (DGAMC, ANAF) şi Marcel Mutescu (Autoritatea Vamală Română), au clarificat eforturile de digitalizare ale administraţiei fiscale şi vamale.

În 2025, tendinţele în controalele fiscale se concentrează pe o activitate tot mai intensă de inspecţie şi ajustare fiscală, în special în domeniul preţurilor de transfer şi al controverselor fiscale. Emanuel Băncilă, Partener la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii, a subliniat necesitatea creării unor departamente specializate în minimizarea riscurilor fiscale, care să auditeze riscurile asociate modelului de afaceri al contribuabilului. Acesta a menţionat că autorităţile fiscale recalculează tranzacţiile şi stabilesc obligaţii fiscale suplimentare, ceea ce face dificilă estimarea riscului fiscal în anumite industrii.

În 2024, sumele impuse de ANAF au crescut semnificativ, iar în 2025 se preconizează o intensificare a controalelor fiscale, cu o creştere de 100% a verificărilor documentare. Băncilă a subliniat că riscul fiscal nu depinde doar de activitatea curentă a contribuabililor, ci şi de modelele de afaceri din trecut, iar ajustările fiscale pot apărea chiar şi în urma unor hotărâri favorabile din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În contextul creşterii tranzacţiilor transfrontaliere, dubla impunere economică a devenit o problemă semnificativă pentru grupurile multinaţionale din România. Controalele de preţuri de transfer efectuate de autorităţile fiscale româneşti duc la ajustări semnificative, ceea ce poate duce la impozitarea aceluiaşi venit în două state diferite. Adrian Rus, Partener şi Liderul Departamentului Preţuri de Transfer la EY România, a subliniat importanţa soluţionării rapide a procedurilor de acord mutual (MAP) pentru a elimina această dublă impunere economică, considerând acest proces o prioritate pentru îmbunătăţirea sistemului fiscal românesc.

"În afara posibilităţii de a apela la o acţiune în instanţă, care se va încheia cu o decizie finală de soluţionare a litigiului cu autorităţile române, o modalitate care garantează eliminarea dublei impuneri economice este depunerea unei cereri pe baza unei proceduri de acord mutual (MAP) pentru eliminarea acestui risc", a explicat el.

Conform statisticilor OECD, cererile privind procedurile de acord mutual (MAP) în România s-au triplat în ultimii trei ani, ajungând la aproape 50 în 2023. Cu toate acestea, în ciuda acestei creşteri semnificative, doar şapte dintre cazuri au fost soluţionate în 2023, iar patru dintre ele au fost retrase de către contribuabili. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la accesul real al contribuabililor români la aceste proceduri internaţionale. Expertul EY a subliniat că accelerarea soluţionării MAP-urilor reprezintă o provocare, dar poate fi realizată cu o abordare mai structurat şi eficientă din partea autorităţilor fiscale, în conformitate cu standardele şi bunele practici ale OECD.

"Prin urmare, acest demers nu doar că va facilita o mai bună colaborare cu contribuabilii şi va creşte încrederea în sistemul fiscal românesc, dar va sprijini şi eforturile României de a adera la OECD, consolidând astfel poziţia ţării pe scena internaţională", a concluzionat Adrian Rus.

În 2025, România se va concentra pe modernizarea şi digitalizarea procesului de vamuire a mărfurilor. Autoritatea Vamală Română este angajată în implementarea unor sisteme avansate de control bazate pe analiza de risc şi pe echipamente de ultimă generaţie. Aceste măsuri vor fluidiza procesul de vamuire la frontiera externă a Uniunii Europene. În plus, noua structură de "audit vamal" va sprijini conformarea voluntară a operatorilor economici. În paralel, se vor examina şi ajustările legislaţiei naţionale privind taxarea forţei de muncă, ţinând cont de directivele UE.

În 2025, două directive europene importante vor influenţa piaţa muncii: una vizează stabilirea unui salariu minim adecvat la nivelul UE, iar cealaltă reglementează relaţiile de muncă în cadrul companiilor de tip platformă digitală.

"Un aspect important al primei directive este că aceasta ia în considerare caracterul adecvat al salariului minim în funcţie de specificul fiecărei ţări, inclusiv România. Cea de-a doua directivă, recent aprobată de Parlamentul European, vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pe platformele digitale şi trebuie implementată până în 2026. Aceasta include măsuri clare, care definesc statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor şi abordează problematica clasificării eronate a acestui tip de muncă", a detaliat Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul de Impozit pe Venit si Contribuţii Sociale, EY România.

Anul 2025 va aduce provocări în domeniul taxelor directe, inclusiv reintroducerea taxei pe construcţii speciale ("taxa pe stâlp"), în timp ce impozitele IMCA şi ICAS rămân în vigoare, necesitând clarificări pentru aplicarea acestora. De asemenea, sunt aşteptate norme pentru a reglementa interferenţa acestor taxe cu impozitul pe profit. În ciuda modificărilor, facilităţile pentru cercetare-dezvoltare rămân valabile şi se extind la IMCA. Contribuabilii trebuie să se pregătească prin revizuirea activelor şi evaluarea impactului acestor schimbări.

"De asemenea, impozitul minim global impune, din 2024, un prag minim de impozitare efectivă grupurilor de companii, în fiecare ţară în care desfăşoară activitate şi vine cu o serie de complexităţi ce trebuie abordate fără întârziere", a adăugat expertul EY.

Începând cu exerciţiul financiar 2024, au fost transpuse în legislaţia naţională reglementările din Directiva UE referitoare la ajustarea criteriilor de mărime pentru microîntreprinderi şi întreprinderi de diferite dimensiuni. Astfel, pentru a stabili categoria de entitate raportantă şi formatul situaţiilor financiare pentru anul 2024, entităţile trebuie să verifice dacă depăşesc pragurile actualizate pentru total active, cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi la 31 decembrie 2024 şi 2023. Deşi pragurile pentru cifra de afaceri şi active nu s-au modificat, obligaţia de auditare a situaţiilor financiare rămâne.

Închiderea exerciţiului financiar 2024 va adăuga o provocare suplimentară pentru societăţile din grupuri mari, în contextul aplicării impozitului minim global, care se va implementa începând cu exerciţiile financiare ce încep pe 31 decembrie 2023. Chiar dacă primul termen de raportare şi plată este de 18 luni, impactul acestuia trebuie inclus în situaţiile financiare pentru anul 2024. De asemenea, pentru grupurile cu exerciţii financiare diferite de anul calendaristic, impactul impozitului minim global va trebui reflectat în situaţiile financiare pentru anul ce începe după 31 decembrie 2023.

Începând cu 2025, inspecţiile fiscale vor include datele din 2022, când contribuabilii mari au depus primele declaraţii SAF-T. Aceste inspecţii vor verifica dacă datele din declaraţiile fiscale sunt conforme cu cele din evidenţele contabile şi fiscale, inclusiv din SAF-T, iar digitalizarea fiscală, prin instrumentele precum e-SAF-T, e-Factura şi e-TVA, va rescrie regulile inspecţiilor fiscale.

În acest an, companiile din România vor trebui să asigure consistenţa şi calitatea datelor declarate prin SAF-T, conform testelor publicate de ANAF în 2023 şi actualizate în 2024 pentru secţiunea "General Ledger Entries". De asemenea, e-TVA le va oferi acces la modul în care administraţia fiscală corelează datele din sistemele operative (cum ar fi e-factura, e-case de marcat, e-transport, evidenţele vămii) cu declaraţiile fiscale şi decontul de TVA. O declaraţie SAF-T corect întocmită va permite reconcilierea decontului de TVA şi corelarea sistemelor operative cu raportările fiscale.

Pe măsură ce companiile continuă să se adapteze la cerinţele e-factura şi e-TVA, este important ca dialogul între administraţia fiscală şi contribuabili să continue, pentru ca aceste măsuri de digitalizare să aibă succes. În acest context, 2025 va aduce provocări majore pentru mediul de afaceri din România, inclusiv creşterea taxelor, adaptarea la digitalizare şi implementarea normelor fiscale europene. O planificare fiscală atentă şi o comunicare deschisă între contribuabili şi autorităţi sunt esenţiale pentru navigarea cu succes a acestor schimbări.