Situaţia Letoniei dezvăluie amploarea infracţiunilor financiare

Letonia, afectată de turbulenţe după închiderea celei de-a treia bănci a ţării, cere o abordare pan-europeană în lupta împotriva infracţiunilor financiare, în special în cazul fluxurilor dubioase de numerar, transmite Bloomberg.

Deşi iniţiativa este sprijinită de ţări mai mici, nu a convins Germania, care argumentează că este mai bine ca aceste atribuţii să rămână la nivel naţional.

Peters Putnins, şeful Comisiei pieţei financiare şi de capital, nu a numit ţările care sprijină iniţiativa Letoniei, dar susţine că nici o ţară europeană mică nu poate dispune de resursele Trezoreriei SUA, care a publicat în februarie un raport referitor la "spălare de bani instituţionalizată" la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care au legătură cu Coreea de Nord.

Conform raportului, directorii, acţionarii şi angajaţii ABLV au făcut din "spălarea de bani o componentă de bază a practicilor de afaceri ale băncii", iar Trezoreria SUA a propus ca ABLV să fie exclusă din sistemul financiar american. ABLV a dezminţit acuzaţiile, spunând că raportul conţine "informaţii excesiv de calomniatoare". Ulterior, ABLV a fost închisă. De asemenea, Letonia a interzis "companiile scoică" (shell companies) - entităţi folosite deseori pentru spălarea banilor.

"Împreună, statele europene pot face asta cu siguranţă. De ce să avem acest tip de infrastructură în fiecare stat?", s-a întrebat Peters Putnins.

Lipsa cooperării şi a schimbului de informaţii între state au limitat eforturile Europei de a preveni intrările ilicite de capital.

În cazul spălării banilor, Europol estimează că, anual, doar 1% din cei aproximativ 120 de miliarde de euro implicaţi în acest procedeu sunt detectaţi şi recuperaţi în UE.

Şi preşedintele noii agenţii de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy, a cerut o coordonare internaţionale mai amplă pentru a lupa împotriva spălării banilor.

Autorităţile germane de reglementare spun că nu este nevoie de o abordare internaţională a acestei probleme.

Thorsten Poetzsch, director la BaFin, Autoritatea germană de supraveghere în domeniul financiar, a declarat: "Spălarea banilor este în principal o problemă legată de legislaţia juridică. Reglementările privind spălarea banilor nu sunt pe deplin armonizate şi profilul de risc diferă de la o ţară la alta. Prin urmare, un supervizor naţional înţelege mai bine riscurile cu care se confruntă un stat".

"Este foarte stânjenitor să depindem de SUA să ne facă treaba", a declarat Nouy când a fost întrebată despre problemele de la ABLV. Oficialul BCE a făcut apel pentru constituirea "unei instituţii europene care să implementeze în zona euro legislaţia referitoare la spălarea banilor".