93% dintre angajaţi afirmă că munca la nivel internaţional le-ar "schimba viaţa", arată studiul EY 2023 Mobility Reimagined Survey. Această experienţă este considerată principalul beneficiu, urmată de dezvoltarea carierei şi de dobândirea unei mentalităţi globale, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Studiul a sondat opiniile a peste 1.000 de profesionişti din domeniul resurselor umane (HR) şi al mobilităţii şi ale angajaţilor mobili din 16 ţări şi şase sectoare cheie, abordând diverse forme de misiuni de mobilitate transfrontalieră, inclusiv relocarea angajaţilor pentru muncă, călătorii de afaceri, navetă şi muncă hibridă/la distanţă.
90% dintre angajaţii intervievaţi ar accepta o misiune pe termen scurt, fără a-şi muta familiile, pentru a răspunde unei nevoi de afaceri, în timp ce 88% sunt deschişi la oportunităţi transfrontaliere pe termen mai lung, în circumstanţele potrivite.
Între timp, 88% dintre profesioniştii în resurse umane spun că angajatorii consideră mobilitatea ca o soluţie pentru a aborda deficitul de talente la nivel global, iar 90% dintre aceştia intenţionează să menţină sau să crească sfera de mobilitate a organizaţiei în următorii trei ani. Organizaţiile văd, de asemenea, valoarea flexibilităţii şi a mobilităţii la locul de muncă pentru a-şi atinge obiectivele de diversitate, egalitate şi incluziune (DE&I), şase din zece (61%) spunând că aceasta oferă oportunităţi de dezvoltare pentru grupurile subreprezentate. În timp ce 3 din 4 angajatori (74%) consideră că mobilitatea este crucială pentru continuitatea afacerii, mai puţin de jumătate (47%) spun că au o politică de mobilitate coerentă la nivel global care abordează opţiuni precum mobilitatea hibridă, relocarea sau proiectele temporare.
Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România: "În ultimii trei ani, flexibilitatea relaţiilor de muncă a căpătat o amploare nebănuită anterior, iar munca de la distanţă sau în format hibrid a devenit un mod de viaţă. În acest timp, mobilitatea transnaţională este văzută de către angajaţi ca fiind "oportunitatea vieţii" pentru dezvoltarea personală şi profesională."
"Pe de altă parte, mobilitatea atrage implicaţii fiscale şi interes din partea autorităţilor. Schimbul de informaţii va fi un instrument important în identficarea potenţialei neconformări. Campaniile de control anunţate de ANAF, interesul din ce în ce mai crescut şi din partea autorităţilor străine în acest sens, sunt aspecte la care cu siguranţă trebuie să fie atenţi atât angajtorii, cât şi angajaţii. Astfel, implementarea unor proceduri interne privind detaşarea, workation/ telemuncă şi alte noi modalităţi de lucru devin extrem de importante", completează Stela Andrei, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.
Organizaţiile se confruntă cu un nou set de riscuri în cadrul programelor de mobilitate transfrontalieră
Angajatorii se confruntă cu diverse riscuri atunci când îşi activează programele de mobilitate transfrontalieră, pe care angajaţii sunt mai puţin susceptibili să le vadă. Cel mai prezent pe radarul echipelor de resurse umane este riscul cibernetic, citat de 83% dintre respondenţi, urmat de pierderea supravegherii managementului (79%) şi de confidenţialitatea datelor (78%), precum şi de capacitatea de a plasa angajaţii pe o nouă poziţie la întoarcere (78%) - o preocupare pe care angajaţii ar putea dori să o abordeze înainte de a face mutarea. Cu toate acestea, există o lipsă de pregătire pentru a face faţă riscurilor care rezultă, doar 29% dintre aceştia considerând că pot face faţă riscurilor geopolitice, arată sursa citată.
În plus, mulţi angajaţi nu reuşesc să recunoască riscurile potenţiale legate de deplasările transfrontaliere. În comparaţie cu angajatorii, în medie cu 18% mai puţini angajaţi sunt susceptibili să realizeze nivelurile de risc moderat/semnificativ implicate de experienţele internaţionale.
Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România: "Cadrul legal european în privinţa securităţii sociale trebuie în permanenţă actualizat, având în vedere realităţile din piaţa muncii post-pandemie, în care majoritatea angajaţilor aspiră către o experienţă profesională internaţională, nemaivând limitări în alegerea locaţiei de unde lucrează."
Funcţiile de mobilitate suferă o transformare digitală pentru a răspunde cererii în creştere
Organizaţiile intenţionează să investească în digitalizarea proceselor de mobilitate, pe măsură ce cererea creşte. 67% dintre acestea se aşteaptă să îşi mărească investiţiile în tehnologia şi digitalizarea mobilităţii în următorii cinci ani, în timp ce 92% sunt de acord că digitalizarea funcţiei de mobilitate este benefică pentru mai multe sarcini şi fluxuri de lucru. În medie, doar 35% dintre respondenţi spun că organizaţia lor a digitalizat procesele cheie, se mai arată în comunicat.