• Mircea Geoană se află în regres la indicatorul credibilitate politică, iar Adrian Năstase continuă declinul constant şi lent
• Cota de încredere a lui Corneliu Vadim Tudor o depăşeşte pe cea a lui Ion Iliescu
• Traian Băsescu este personalitatea în care românii au cea mai multă încredere
Preşedintele Traian Băsescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Mona Muscă, şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu sunt personalităţile care se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor, conform unui sondaj Insomar dat ieri publicităţii. Astfel, 59% dintre cei intervievaţi au declarat că au multă sau foarte multă încredere în preşedintele Traian Băsescu, în timp ce Ion Iliescu se bucură de încrederea a doar 15% dintre cei intervievaţi, 54% dintre subiecţi afirmînd că nu au deloc sau au foarte puţină încredere în fostul şef al statului.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu se bucură de încrederea a 38% dintre cei sondaţi, dar 36% dintre intervievaţi spun că au puţină încredere în primul-ministru, alţi 23% afirmînd că au încredere foarte puţină sau deloc. În ceea ce-l priveşte pe fostul prim-ministru Adrian Năstase, 21% dintre subiecţii sondajului spun că au încredere multă sau foarte multă, în timp ce 29% au spus că au puţină încredere, iar 47% foarte puţină sau deloc.
Dintre liderii partidelor parlamentare, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), Mircea Geoană, întruneşte cele mai multe aprecieri pozitive, 35% dintre subiecţi declarînd că au multă sau foarte multă încredere în el. Alţi 60% dintre cei intervievaţi au spus însă că au încredere puţină sau foarte puţină în acesta.
Liderul Partidului Democrat (PD), Emil Boc, se bucură de încrederea a 25% dintre subiecţi, în timp ce 62% spun că au în acesta au încredere puţină sau deloc. De notat că 9% dintre intervievaţi au afirmat că nu au auzit de Emil Boc.
Preşedintele Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, este penultimul în topul încrederii în personalităţi. 19% dintre subiecţi afirmă că au în acesta încredere multă sau foarte multă, în timp ce 26% spun că au puţină încredere, iar 52% foarte puţină sau deloc.
Un grafic al evoluţiei încrederii în personalităţi în perioada februarie-iunie 2005 indică faptul că preşedintele Traian Băsescu a avut o evoluţie relativ constantă, menţinîndu-se în jurul valorii de 60%, după ce în lunile aprilie şi mai a înregistrat o uşoară scădere, pînă la 53,5%. Analiza Insomar indică faptul că încrederea în şeful statului a crescut din nou după rezolvarea crizei ostaticilor români din Irak.
O evoluţie similară a avut şi liderul democrat Emil Boc, a cărui evoluţie a fost de 23,9-29,1%, cu o scădere de patru procente în această lună. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a urcat în topul încrederii cinci procente, după ce în luna mai scăzuse brusc cu peste 10% faţă de lunile anterioare, ajungînd la 33,5%.
Încrederea românilor în Mircea Geoană este în descreştere. După ce în luna mai încrederea în preşedintele PSD a urcat de la 35,6% la 44,1%, în iunie aceasta a fost de doar 35,5%.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a avut o evoluţie continuu descrescătoare. Astfel, dacă în luna februarie gradul de încredere era de 29,9%, în următoarele patru luni acesta a scăzut permanent, ajungînd la 14,8%. Analiza INSOMAR relevă că scăderea lui Ion Iliescu a fost determinată de redeschiderea dosarelor mineriadelor din 1990 şi 1991. Fostul premier Adrian Năstase a pierdut în această perioadă doar puţin peste 5%, ajungînd de la 26,9% în februarie la 21,1% în iunie.
• Dacă ar fi organizate alegeri duminica viitoare, Alianţa D.A. - 53,5%, PSD - 26,4%
Alianţa D.A. PNL-PD ar obţine 53,5% din voturi dacă ar fi organizate alegeri duminica viitoare, fiind urmată de PSD cu 26,4% din preferinţele electoratului, potrivit sondajului Insomar.
Alianţa D.A şi PSD ar fi urmate de PRM - 10,4%, UDMR - 4,7% din sufragii, iar Partidul Conservator nu ar mai intra în Parlament, avînd 1,6% din preferinţele electoratului. Un scor mic ar obţine şi Partidul Noua Generaţie - 1,4%, restul formaţiunilor politice aflîndu-se sub pragul valorilor semnificative privind intenţiile de vot.
O treime dintre cei chestionaţi - 34,3% - nu ar merge la urne, nu sunt hotărîţi în privinţa votului sau au refuzat să răspundă la întrebare.
40,9% dintre români consideră că PD are cea mai mare putere în luarea deciziilor de guvernare a ţării, în vreme ce 25,3% dintre ei cred că PNL. 23% dintre subiecţii sondajului nu au putut aprecia, iar 9,7% din ei au spus că nici unul dintre cele două partide nu are o putere mai mare de decizie faţă de celălalt.
Sondajul INSOMAR a fost realizat în 55 de localităţi urbane şi 54 de localităţi rurale din 40 de judeţe şi Bucureşti. Volumul eşantionului a fost de 1.702 persoane, fiind reprezentativ pentru populaţia României cu vîrsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de 2,4%.
• Doar 28% dintre români cred că autorităţile au spus adevărul în legătură cu răpirea jurnaliştilor
Trei sferturi dintre cetăţeni cunosc poziţia oficială a autorităţilor române referitoare la răpirea jurnaliştilor romîni în Irak, dar 57% dintre cei informaţi sunt de părere că autorităţile nu au spus adevărul. Un procent de 28% dintre repondenţi au încredere că autorităţile au spus adevărul, în vreme ce 15% nu au putut aprecia.
• Românii sunt mulţumiţi de activitatea preşedintelui şi a primului-ministru
Românii apreciază pozitiv activitatea preşedintelui Traian Băsescu şi pe cea a premierului Călin Popescu-Tăriceanu, cu toate că Preşedinţia şi Guvernul nu se bucură de un grad la fel de mare de încredere ca şi conducătorii lor, mai relevă sondajul. Astfel, 53% dintre subiecţi au declarat că sunt destul de mulţumiţi de activitatea lui Băsescu, iar 5% foarte mulţumiţi. 51% dintre cei intervievaţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea primului-ministru. Biserica rămîne în continuare instituţia care se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor - 85%, urmată de Armată - 70%, mass-media - 57% şi Preşedinţie - 54%. Guvernul întruneşte doar 34% aprecieri pozitive şi 64% negative. Nici Justiţia nu se bucură de foarte multă încredere din partea romînilor. Doar 31% dintre cei intervievaţi au spus că au încredere multă sau foarte multă în Justiţie, în timp ce 47% au spus că au puţină încredere, iar 19% foarte puţină sau deloc.
Sindicatele şi Parlamentul se bucură de cea mai mică încredere cu 26% şi, respectiv, 25% aprecieri pozitive.
• Românii susţin fuziunea dintre PNL şi PD
Peste 36% dintre români consideră că cea mai potrivită variantă de viitor pentru Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Democrat (PD) este fuziunea celor două formaţiuni, în timp ce doar 27,8% sunt de părere că cele două partide ar trebui să rămînă independente în cadrul Alianţei D.A., potrivit datelor sondajului.
Un procent de 11,2% dintre cei chestionaţi susţin că pentru PNL şi PD este mai bine să acţioneze independent în viaţa politică, fără a mai forma Alianţa D.A, iar 24,9% dintre ei nu au putut aprecia.
• Mai puţin de o treime dintre români cred că ar trebui înfiinţat, în prezent, un partid popular
Peste o treime (35%) dintre români nu pot aprecia nevoia înfiinţării în prezent a unui partid popular în ţara noastră, deşi li s-a adus la cunoştinţă faptul că Partidul Popular este cel mai puternic la nivel european, relevă sondajul INSOMAR.
Persoanele chestionate au răspuns în proporţie de 34% că nu este nevoie în România de o formaţiune politică populară, în vreme ce 27% au fost de părere că este nevoie acum de un astfel de partid. Un procent de 13% dintre cei chestionaţi consideră că în cazul în care s-ar înfiinţa un asemenea partid, cele mai îndreptăţite formaţiuni pentru a purta numele de partid popular ar fi partidul format din fuziunea Partidului Naţional Liberal (PNL) cu Partidul Democrat (PD), urmat de PD, în opinia a 12% dintre repondenţi şi de PNL, după cum cred 6% dintre ei. Un procent de 4% dintre repondenţi apreciază că ar fi îndreptăţit să se numească popular un partid format din fuziunea PNL-PD-Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), iar 3% dintre ei doar PPCD. Totuşi 41% dintre repondenţi nu au putut aprecia care dintre partidele enumerate este cel mai îndreptăţit să se numească popular, iar 12% conside-ră că nici unul n-ar trebui să poarte acest nume. Pe de altă parte, 67% dintre persoanele chestionate au auzit de intenţia PD de a-şi schimba orientarea politică din social-democrată în populară, dar 33% dintre ei nu au ştiut să răspundă dacă acest lucru este bun sau rău pentru partid. 35% dintre cetăţeni au spus că schimbarea denumirii nu este nici un lucru bun, nici rău pentru PD, în vreme ce 24% au apreciat că este bine. 8% dintre ei au fost de părere că transformarea în partid popular a PD ar fi un lucru rău pentru acest partid.