SONDAJ PWC:  Preţul certificatelor de carbon din UE îşi va încetini creşterea până în 2030, după nivelul record înregistrat în acest an

Majorarea preţului certificatelor de emisii de carbon în Europa va fi mai lentă în anii următori, fiind estimat să ajungă la circa 100 euro până în 2030, consideră cele 210 companii membre ale Asociaţiei Internaţionale de Tranzacţionare a Emisiilor (IETA), respondente la un sondaj realizat de PwC Marea Britanie, conform unui comunicat remis redacţiei. Astfel, companiile se aşteaptă la un preţ de 85,45 euro/tCO2 între 2022-2025 şi de 99,63 euro/tCO2 între 2026-2030. Previziunile sunt optimiste având în vedere evoluţia din ultimul an a preţului certificatelor care a înregistrat o creştere de 64%, depăşind pentru prima oară în istorie pragul de 90 euro/ tCO2 în februarie 2022.

"Politicile UE care vizează reducerea importurilor de gaze ruseşti şi accelerarea implementării surselor regenerabile de energie sunt principalii factori care vor influenţa evoluţia preţului carbonului până în 2030. În acelaşi timp sondajul a constatat că războiul din Ucraina şi preocupările privind securitatea energetică, în actualele condiţii, ar putea determina Europa să adopte obiective climatice mai ambiţioase. De altfel, anul 2022 este foarte important pentru piaţa certificatelor de carbon, având în vedere că se apropie negocierile finale pentru pachetul "Fit for 55", vor continua discuţiile privind modul de aplicare a angajamentelor privind acordul de la Paris luate în cadrul COP26 (Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice) şi se aşteaptă evoluţii importante în materie de reglementare pe piaţa voluntară a carbonului", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Potrivit sursei citate, peste jumătate dintre respondenţi s-au arătat pesimişti faţă de progresele înregistrate în transpunerea în acţiuni a angajamentelor de la COP26, declarând că nu s-au înregistrat progrese semnificative. Mai mult, ei consideră insuficient acest acord pentru atingerea obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Pe de altă parte, propunerea UE de înfiinţare a mecanismului de ajustare la frontieră în funcţie de carbon (CBAM) este considerată o măsură eficientă pentru protecţia UE împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, respondenţii au subliniat că riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea continua să apară pentru industriile orientate spre export, dacă nu se găseşte o soluţie de reglementare adecvată.

Participanţii au manifestat un optimism prudent şi în privinţa rolului pe care îl au noile organisme de guvernanţă ale pieţei voluntare a carbonului (VCM) pentru îmbunătăţirea calităţii creditelor de carbon. Cererea de credite de carbon pe piaţa voluntară a înregistrat o creştere semnificativă în 2021, valoarea acestei pieţe la nivel mondial depăşind pentru prima dată un miliard de dolari. Promisiunile tot mai numeroase ale corporaţiilor de asumare a obiectivelor net zero reprezintă un factor-cheie al acestei evoluţii. Două treimi dintre respondenţii la sondaj consideră că VMC va putea acomoda creşterea necesară pentru a satisface cererea rezultată din angajamentele de tip "net zero" şi din promisiunile de reducere a emisiilor până în 2030.

În plus, majoritatea respondenţilor intenţionează să utilizeze creditele ca parte a strategiei lor de creştere a pieţei, cele mai alese tipuri de proiecte fiind soluţiile climatice naturale - legate de păduri, sol, terenuri mlăştinoase, se mai arată în comunicat.