SORIN DIMITRIU, PREŞEDINTELE CCIB: " Exporturile noastre per capita- cele mai mici din regiune"

România exportă, potrivit statisticilor, mai mult decât oricând în istoria sa, însă structura livrărilor externe arată o expunere dezechilibrată către un anumit sector economic - industria auto - este de părere Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB).

Domnia sa ne-a transmis, vineri: "La finele lui 2018, valoarea exporturilor româ-neşti era de peste 67,7 miliarde euro, cu peste 30 de miliarde euro mai mult faţă de 2010 şi cu 10 miliarde de euro peste 2016. Cu toate acestea, exporturile per capita realizate de companiile din România sunt cele mai mici din regiune, iar distribuţia exporturilor în rândul companiilor din România este una extrem de inegală, atât în ceea ce priveşte ţara de origine a capitalului (străin/autohton), cât şi în ceea ce priveşte ponderea exportului realizat de primele 1.000 de companii în total exporturi".

Companiile străine (chiar dacă reprezintă doar 23% din numărul total de exportatori) realizau, în anul 2017, peste 60% din exporturi, în timp ce companiile cu capital integral românesc realizau numai 13% din valoarea totală a exporturilor, ne-a mai spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti.

Domnul Dimitriu a adăugat: "La rândul ei, structura exporturilor arată o expunere dezechilibrată către un anumit sector economic - industria auto - ceea ce face ca România să fie vulnerabilă la anumite fluctuaţii sau chiar şocuri induse de o eventuală recesiune a economiei germane sau franceze, sau chiar la reglementarea ostilă a importurilor în Statele Unite a automobilelor fabricate în UE. Fabricăm în România cutii de viteze supersofisticate, sisteme electrice, volane, centuri de siguranţă, anvelope. Toate acestea, însă, în investiţii greenfield, uzine ridicate de la zero şi în care doar mâna de lucru este românească (şi ieftină, aş adăuga). Lucrurile se petrec similar în industria IT, unde exporturile vin în proporţie covârşitoare ca urmare a executării în România a unor softuri concepute în ţările de origine ale companiilor investitoare, pe o fereastră de oportunitate generată de o cerere aflată circumstanţial la un nivel înalt. Ceea ce vedem astfel este faptul că România exportă prea puţină inventivitate şi design românesc, şi mai ales, nu exportă mai nimic din ceea ce se numeşte «lanţ de valoare», adică contribuţia adusă de actori din economia românească, de-a lungul ciclului de producţie, pe orizontală. Există, cu siguranţă, şi o problemă de competitivitate, salariile reduse din industria manufacturieră asiatică - de exemplu - ajutând la formarea unor preţuri de desfacere deocamdată fără rival în Europa, însă şi eforturile de creştere şi dezvoltare a unor branduri româneşti sunt la cote minime".

Fabricile de confecţii româneşti preferă să lucreze în lohn, în loc să-şi dezvolte şi să investească în propriile linii de produse şi mărci, cufundându-se într-o comoditate căreia nu-i plac incertitudinile, dar care nu produce nici prea multă valoare adăugată, a mai precizat domnia sa, cu menţiunea că, în economie se găsesc şi cazuri concrete în care companii româneşti aplică modelele de business consacrate de companiile occidentale: design made in USA, Germany, France etc.; fabricaţie în China, Taiwan, Pakistan, India, Vietnam.

Este un model de succes, dar, din păcate, el nu contribuie la crearea unui lanţ complet de valoare, chiar dacă banii proveniţi din vânzarea produselor astfel fabricate se întorc în România, opinează preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti.

"Impactul social concret al acestui model de business este redus, şi în acest fel economia are, de fapt, de suferit, pierzând abilităţi şi meserii de care va mai avea nevoie în viitor şi finanţând, în mod indirect, diversele sisteme de protecţie socială şi de pensii din alte ţări. Probabil că, fără o serie de stimulente serioase, antreprenorii şi companiile din România nu vor avea motive de a integra cap-coadă un business, de la concepţie la fabricaţie, marketing şi vânzare. Conservarea statutului nostru de sub-contractori nu ne va ajuta prea mult în viitor, în condiţiile în care nu ne vom mai putea păstra prea mult timp competitivitatea în materie de salarii.

O astfel de întreprindere va cere mult curaj şi măsuri speciale, mai ales de ordin fiscal. Aceasta este, cred, principala misiune pe care ar trebui să şi-o asume decidenţii: re-industrializarea României", a subliniat Sorin Dimitriu. Avem o fereastră de oportunitate scurtă, pe care ar trebui s-o exploatăm înainte de adoptarea euro, dar întrebarea este dacă suntem pregătiţi să o facem, a conchis domnia sa.

Amintim că zilele trecute, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că deficitul balanţei comerciale a ajuns la 6,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2019, adâncindu-se cu 1,5 miliarde de euro, faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În acest context, analiştii economici atrag atenţia că riscăm să ne apropiem de vârfurile de deficit pe care le aveam în 2008, când deficitul extern al României depăşise 20 de miliarde de euro, cu menţiunea, însă, că în prezent PIB-ul este mult mai mare decât atunci iar, ca pondere în PIB, deficitul nu depăşeşte 10% (aşa cum se întâmpla în 2008-2009).