Sorin Grindeanu, sub asediul protestelor, dar cu degetul în sus

Angajaţii din cadrul companiilor de stat din portofoliul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii i-au stricat finalul de sezon estival vicepremierului Sorin Grindeanu. Sindicatul Unit Tarom a declanşat un conflict deschis de muncă, ce are toate şansele să se transforme în grevă, din cauza inflexibilităţii conducerii companiei aeriene şi a reprezentanţilor statului în Consiliul de Administraţie privind aprobarea ca procentul alocat salarizării în bugetul companiei să fie mărit de la 11% la 35% atât cât solicită angajaţii. Sindicaliştii din CFR au declanşat şi ei sezonul protestelor din cauza lipsei materialului rulant, stării deplorabile în care se află infrastructura feroviară, lipsei de personal calificat şi neaplicării legii prin care a fost reglementat statutul personalului feroviar care prevede o creştere salarială consistentă. Nici compania Metrorex nu are o situaţie mai bună, dacă ţinem cont de faptul că încă nu şi-a reglat restanţele de plată pentru firma de mentenanţă a garniturilor de metrou, fapt care a dus la mărirea timpului de aşteptare pentru călătorii cu acest mijloc de transport în comun. Dacă la toată situaţia de mai sus adăugăm faptul că în acest timp Ministerul Transporturilor trebuie să se ocupe şi de implementarea PNRR pe capitolele ce privesc infrastructura rutieră şi infrastructura feroviară, reiese că vicepremierul Sorin Grindeanu este cel mai ocupat ministru din Cabinetul Ciucă. Cu toate acestea, primul ocupant al funcţiei de prim-ministru din partea PSD din perioada Dragnea are timp să mai apară în talk-show-urile politice de la televiziunile de ştiri, unde susţine că o ultimă soluţie pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Tarom şi Metrorex ar putea fi listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unei părţi din pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat.

"Nu trebuie să căutăm o soluţie în Emirate sau în alte părţi. Se poate discuta şi de vânzări de procente din părţile pe care statul le are la Tarom. Nu exclud şi acest tip de soluţii care duc la îmbunătăţirea situaţiei. Acelaşi lucru este valabil şi la Metrorex", a declarat vicepremierul Sorin Grindeanu pentru Digi24, care a precizat însă că prima soluţie pentru salvarea companiei aeriene o reprezintă ajutorul de stat aprobat de Comisia Europeană în cazul Tarom şi respectarea planului de reorganizare şi restructurare ce însoţeşte acordarea acestui ajutor.

Declaraţia lui Grindeanu privind listarea la BVB de către stat a unor părţi din acţiunile deţinute la Tarom şi Metrorex pare stranie din partea unui social-democrat, dacă ţinem cont că PSD s-a opus listării la bursă, în perioada 2020-2022, a deţinerilor statului în companiile publice şi dacă analizăm situaţia financiară a celor două companii de stat.

Cert este că în acest moment, confruntat cu o grevă aproape iminentă la Tarom, vicepremierul nu mai este sigur că planul de restructurare al companiei agreat cu Comisia Europeană va fi implementat în totalitate şi se gândeşte la soluţii alternative, cum ar fi listarea unor acţiuni în piaţa de capital pentru a atrage investitori puternici care să contribuie la salvarea companiei.

La fel este şi în cazul Metrorex, companie pe care iniţial, la începutul lunii august, vicepremierul a afirmat că va propune Guvernului să o treacă în subordinea Primăriei Capitalei, fapt care ar fi grevat puternic bugetul municipiului Bucureşti, dar pe care Grindeanu doreşte să o salveze tot prin listare la bursă.

Situaţia din nefericire pentru vicepremierul Grindeanu nu este una care să îi fie favorabilă, deoarece ambele companii se confruntă cu probleme financiare, cauzate de-a lungul ultimilor 30 de ani de management prost al conducerilor numite politic şi de cedările succesive în faţa pretenţiilor ridicate de liderii sindicali.

• Tarom - o companie în picaj, în ultimii 15 ani

Compania aeriană Tarom se află într-un picaj în ultimii 15 ani, iar această cădere financiară a fost acutizată de restricţiile din primul an al pandemiei Covid, adică de măsurile luate în starea de urgenţă şi în starea de alertă în cursul anului 2020, când pierderea financiară înregistrată a fost de 74%. Astfel, la finalul anului 2020 pierderea financiară înregistrată de compania Tarom se ridica la 439,8 milioane lei, comparativ cu 169,6 milioane lei în 2019. Cifra de afaceri în 2020 este şi ea relevantă, deoarece a fost afectată de restricţiile dure din pandemie, dar reprezintă sub o pătrime din cifra de afaceri înregistrată în 2019 (355,3 milioane lei - în 2020 faţă de 1,35 miliarde lei în 2019).

Din datele statistice reiese că ultima dată când compania Tarom a înregistrat profit a coincis cu anul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană - 2007 - moment în care românii au putut să călătorească doar cu cartea de identitate, fără paşaport şi fără vize, în tot spaţiul comunităţii europene.

Situaţia financiară gravă prin care trece Tarom şi care a fost accentuată de pandemia Covid 19 a determinat guvernările din ultimii doi ani să solicite Comisiei Europene să aprobe acordarea unui ajutor de stat pentru compania aeriană respectivă. Prin decizia din 24 februarie 2020, Comisia Europeană a aprobat ajutorul pentru salvare, în sumă de 36.660.000 euro acordat de statul român companiei aeriene Tarom, ajutor care a fost consfinţit ca fiind corect acordat prin decizia Tribunalului Uniunii Europene pronunţată în 4 mai 2020 în cauza T-718/20, prin care a respins contestaţia împotriva deciziei Comisiei formulată de compania ungară WizzAir.

Pentru ajutorul de salvare aprobat de Comisie, Guvernul a înaintat, în 28 mai 2021, către Executivul de la Bruxelles ultima formă a planului de restructurare al companiei Tarom, document care stabileşte un pachet de măsuri pentru raţionalizarea operaţiunilor firmei de transport aerian, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire şi reducerea costurilor. Potrivit actelor înaintate Comisiei Europene, autorităţile de la Bucureşti se angajează să sprijine restructurarea Tarom printr-o finanţare publică de aproximativ 190 milioane euro. Acest sprijin va fi acordat sub forma unei injecţii de capital, a unei subvenţii şi a eliminării din bilanţ a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane euro) şi a dobânzii aferente. Comisia Europeană a aprobat planul de redresare al Tarom în iunie 2021 cu două clauze: compania să renunţe la factorii care produc pierderi, iar în 2025 să înregistreze profit. În caz contrar, Tarom riscă să fie închisă sau privatizată.

Pe lângă acest ajutor de salvare, Tarom a mai beneficiat de două ajutoare de stat, aprobate în octombrie 2020 şi mai 2022 de Comisia Europeană, prin care a primit 19,3 milioane euro şi respectiv 1,9 milioane euro, pentru pagubele suferite în perioada 16 martie - 31 decembrie 2020 "din cauza pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor de călătorie impuse de România şi alte ţări pentru a opri răspândirea virusului".

• Tarom - sub spectrul grevei generale

Cu toate acestea, la finalul anului 2021, potrivit unor informaţii pe surse din cadrul companiei prezentate de mass-media, Tarom ar fi înregistrat pierderi de 80 milioane euro (400 milioane lei), dar ajutoarele financiare ce urmează să fie primite de la guvern pentru activitatea desfăşurată anul trecut ar urma să diminueze pierderile la 46 milioane euro.

Totodată, conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, la data de 31 decembrie 2021 numărul de angajaţi trebuia să fie de 1141 persoane, din care 1137 cu contract individual de muncă încheiat în ţara noastră şi patru angajaţi la agenţiile externe, adică cu 393 sdalariaţi mai puţini decât în 2020. Şi în 2022 Tarom ar trebui să disponibilizeze încă 114 oameni, deşi se confruntă cu lipsa personalului însoţitor de bord şi cu lipsă de personal în operaţiunile desfăşurate la sol.

"Noi am agreat cu UE un plan la Tarom. Eu am avut o discuţie la Comisie, în urmă cu o lună şi jumătate şi am stabilit angajamentul nostru de a urma acest plan. Acolo este o şansă în a salva Tarom-ul, dar este doar o şansă. Cert este că dacă nu vom pune în aplicare acel plan, eu sunt sceptic că vom putea să salvăm Tarom-ul. (...) Situaţia economică la Tarom nu este bună. Acum sunt paşii premărgători pentru a declanşa un conflict de muncă. Sunt niveluri de salarizare din Tarom pe acelaşi nivel cu companii care stau foarte bine. Altele, în schimb, în general din personalul auxiliar sunt la salariul minim pe economie. Cert este că situaţia economică din Tarom nu este potrivită. Este total nesănătoasă. Trebuie să urmărim planul agreat cu UE, acel plan îţi dă o şansă", a afirmat recent vicepremierul Sorin Grindeanu.

Situaţia de mai sus a dus la nemulţimirea reprezentanţilor angajaţilor, care refuză să mai efectueze ore suplimentare în aceleaşi condiţii salariale şi care susţin că firma de transport aerian nu mai are de unde să mai disponibilizeze personal, atât timp cât aduce prin transfer personal de la companie BlueAir.

"Tarom alege să renunţe cu foarte mare uşurinţă la angajaţi profesionişti, - piloţi, mecanici, însoţitori de bord sau salariaţi din check-in, rampă, cargo, ticketing, cu zeci de ani de experienţă în domeniu -, urmând un plan de restructurare care în scurt timp va contracta activitatea companiei, ce va ajunge dintr-o companie istorică o companie regională pe cale de dispariţie. Nu putem înţelege cum directorul general a preferat să angajeze însoţitori de bord de la o companie concurentă, BlueAir, şi nu a reangajat însoţitori de bord pensionari cu licenţă validă sau pe cei care au avut contract pe perioadă determinată", arată reprezentanţii Sindicatului UNIT Tarom.

Ei afirmă că au încetat negocierile cu conducerea companiei, deoarece nu puteau fi de acord ca angajaţii din departamentele Comercial, Financiar, Inflight, Dispecerii de Zbor, Securitatea Zborului, Însoţitori de bord, Piloţi, Quality, IT să nu beneficieze de o majorare salarială.

De cealaltă parte, propunerea companiei este de preluare a drepturilor prevăzute în beneficiul salariaţilor la nivelul reglementat prin Acordul în vigoare încheiat cu majoritatea sindicatelor constituite în cadrul TAROM, aşa cum a fost prelungit la data de 7 iunie 2022, cu următoarele amendamente: majorarea valorii tichetelor de masă la 30 de lei; acordarea unor majorări salariale către categoriile prioritare de salariaţi, în limita fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, dar refuză majorarea bugeului de salarizare solicitată de sindicat de la 11% la 35%.

În aceste condiţii, sindicaliştii se pregătesc de o grevă de avertisment, ce ar putea fi urmată la începutul lunii septembrie de o grevă generală.

"Din informaţiile noastre, sindicaliştii au depus la ITM solicitarea privind deschiderea conflictului colectiv de muncă, iar Inspectoratul are, conform legii, la dispoziţie şapte zile lucrătoare să convoace la consultări (n.red. - dialog social) cele două părţi aflate în conflict. În cazul în care nu se ajunge la un rezultat pozitiv în urma acestor discuţii, reprezentanţii angajaţilor pot iniţia demersurile pentru o grevă de avertisment, dar cu notificarea prealabilă, cu două zile înainte, a companiei. Abia dacă după greva de avertisment nu se ajunge la un acord, angajaţii pot declanşa greva generală cu asigurarea, conform legii, a unei treimi din activitatea curentă. Negocierile pentru viitorul contract colectiv de muncă s-au încheiat fără niciun rezultat în 23 august şi, deocamdată, până când va avea loc întâlnirea de la ITM, nu va mai avea loc nicio negociere", a declarat, pentru ziarul BURSA, Marius Popescu, purtător de cuvânt al companiei Tarom.

Compania Tarom este controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor, minister care deţine 97,2256% din acţiuni. Societatea are şi doi acţionari minoritari, două entităţi care sunt deţinute şi conduse tot de statul român. Este vorba de Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" cu 1,4553% din acţiunile TAROM şi Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA SA, cu 1,235% din acţiuni. Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Muntenia are în portofoliu ultimele 0,0841% din acţiunile operatorului aerian.

• CFR Călători, pe drumul deschis de CFR Marfă

CFR Călători se confruntă şi ea cu o situaţie dificilă, prin prisma subcompensării de către stat a propriei companii de transport călători, a lipsei acute de material rulant şi lipsei de personal calificat. Toate acestea constituie suficiente semnale de alarmă deoarece compania riscă să devină total necompetitivă în piaţa feroviară după ce în anul 2023 va avea loc liberalizarea transportului de persoane pe calea ferată, moment în care ar trebui să intre pe piaţa din ţara noastră operatorii feroviari de persoane din statele membre ale Uniunii Europene.

De aceea ieri Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) şi Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR (USS CFR) au reluat seria de proteste în faţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a altor instituţii publice din Capitală, precum şi în faţa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti şi a ambasadelor Franţei şi Germaniei. Reprezentanţii angajaţilor au solicitat stoparea acţiunilor care conduc la eliminarea CFR Călători din piaţa de transport feroviar din ţara noastră şi a acţiunilor de eliminare a spitalelor CFR din sistemul feroviar, aplicarea legii 195/2020 privind statutul personalului feroviar, act normativ ce prevede şi majorarea salariilor lucrătorilor feroviari. FSTFR mai cere încheierea, până cel târziu în luna noiembrie 2022, a contractelor de servicii publice prin atribuire directă în sistemul feroviar de călători pe 10 ani, aprobate prin hotărâre de guvern şi publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Încheierea contractelor respective ar urma - potrivit sindicaliştilor - să fie condiţionată de achiziţia de trenuri noi de către CFR Călători în rate având ca garanţie la bănci acel contract de servicii publice pe 10 ani.

Ceferiştii susţin că tergiversarea de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară a achiziţiei de trenuri noi de călători prin fonduri europene, nu are drept scop decât achiziţionarea lor pentru operatorii străini, după eliminarea operatorilor români de pe piaţa de transport feroviar de călători din ţara noastră. Sindicaliştii mai vor reorganizarea CFR Călători în Centre Teritoriale Administrative şi în Centre Feroviare, prin aducerea reparatorilor de locomotivă de la zi şi de pe proces tehnologic, de la filialele CFR Călători înapoi ca angajaţi ai companiei.

• Metrorex - o companie cu buget salarial ridicat şi cu probleme financiare

A treia companie cu probleme pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este Metrorex, care de câţiva ani aşteaptă rectificările bugetare ale Guvernului pentru a supravieţui din punct de vedere financiar, deoarece încasările societăţii nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor acesteia. La situaţia respectivă au contribuit erorile manageriale majore care au dus la plata unor despăgubiri de 100 milioane euro către constructorii magistralei 5, majorările succesive ale salariilor acordate aproape anual la presiunea sindicatului condus de Ion Rădoi, precum şi tolerarea până în anul 2021 - conform datelor oferite de Direcţia Naţională Anticorupţie - a prejudiciilor, de peste 10,4 milioane lei, cauzate Metrorex de către Sindomet Servcom SRL (societate a Sindicatului - Unitatea Sindicatul Liber de la Metrou) din nerespectarea contractului încheiat cu compania privind închirierea spaţiilor comerciale din staţiile de metrou.

Mai mult, din cauza problemelor financiare, Metrorex nu şi-a onorat în 2022 obligaţiile de plată către compania care face mentenanţa trenurilor. Pe fondul datoriei acumulate de Metrorex care în luna iulie atingea 170 milioane lei, compania Alstom a suspendat executarea serviciilor pentru 48 din cele 82 de trenuri. O parte din sumă a fost achitată după rectificarea bugetară din luna august, şi au mai fost introduse în circulaţie încă 6 trenuri, dar situaţia nu este rezolvată, mai ales că actuala conducere a Metrorex a decis majorarea cu 7,5% a salariilor angajaţilor începând cu luna august.

Din cele de mai sus, putem spune că problemele se înmulţesc la Ministerul Transporturilor şi vicepremierul Sorin Grindeanu nu dispunde de un buget pe măsură pentru satisfacerea nevoilor financiare ale companiilor din subordine. De aceea, declaraţia sa referitoare la listarea la bursă a unor procente din acţiunile deţinute de stat la aceste companii arată că situaţia este una fără ieşire, dar ţinând cont de starea financiară în care se găsesc societăţile respective, este greu de crezut că ele vor fi considerate atractive de investitorii străini. În acest timp, trenul galben, fără cai, nici căruţă, nici tramvai, e cu mentenanţa în stand-by, trenurile CFR Călători ating zilnic noi recorduri de întârziere, dacă nu rămân în câmp din cauza locomotivelor defecte, iar compania Tarom a redus la minimum serviciile oferite odinioară şi a diminuat calitatea serviciilor rămase.