Partidul anti-austeritate Syriza, care reprezintă stânga radicală din Grecia, a obţinut victoria în alegerile anticipate legislative desfăşurate astăzi, conform rezultatelor anunţate după numărarea a peste 20% din voturi, transmit agenţiile de presă internaţionale.
Potrivit datelor Ministerului de Interne de la Atena, Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut 36,5% din voturi, iar conservatorii conduşi de premierul Antonis Samaras - 27,7%.
Acest rezultat pare să indice "o victorie istorică" pentru Syriza şi reprezintă "un mesaj pentru Europa", după cum a declarat purtătorul de cuvânt al formaţiuni învingătoare, Panos Skourletis.
Syriza ar urma să aibă între 145 şi 158 de locuri în Parlamentul de la Atena, 151 reprezentând majoritatea absolută.
Partidul de centru To Potami şi formaţiunea de extremă-dreapta Zori Aurii luptă pentru poziţia a treia, fiecare având între 6,4 şi 7% din voturi.
Dacă datele nu se vor schimba, Alexis Tsipras ar urma să devină premierul Greciei, respectiv primul lider al unei mişcări populare care ajunge la putere într-o ţară din UE de la începutul crizei datoriilor în 2010. În urma rezultatului alegerilor de astăzi, Grecia ar putea decide să nu-şi mai onoreze angajamentele asumate faţă de creditorii internaţionali.
Înaintea anunţului rezultatelor exit poll-urilor, Alexis Tsipras declara că viitorul "comun" al Europei "nu este cel al austerităţii, este cel al democraţiei, solidarităţii şi cooperării". În opinia sa, grecii au fost chemaţi la urne ca să facă un ultim pas spre revenirea la speranţă. "Vom decide dacă Troica (CE/BCE/FMI) va reveni în Grecia pentru aplicarea măsurilor stabilite cu premierul Antonis Samaras sau dacă va accepta negocieri dificile pentru revenirea la demnitate", a declarat liderul Syriza.
De cealaltă parte, Samaras a afirmat că politicile promovate de Tsipras vor duce la intrarea Greciei într-o perioadă de regres. Samaras a amintit că Grecia era, înainte de declaşarea alegerilor anticipate, la "un pas" de încheierea cu succes a actualului acord cu creditorii internaţionali, care expiră în februarie.
Mai mulţi oficiali ai UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, şi omologul său olandez, Jeroen Dijsselbloem, au avertizat, în ultimele zile, Grecia în privinţa riscurilor la care se expune statul în cazul în care se va abate de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor.
Dacă reformele din ţară nu vor continua, este posibilă excluderea Greciei de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană (BCE) prin noul program de achiziţii de active din zona euro, în valoare totală de aproape 1.100 miliarde de euro, care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.