"Statul face concurenţă neloială mediului antreprenorial"

Reporter: În urmă cu şapte ani am început colaborarea noastră pentru promovarea antreprenoriatului feminin. Cum arătau business-urile conduse de femei în 2012 şi cum au evoluat acestea între timp?

Cristina Chiriac: Acum şapte ani, când am început noi să promovăm antreprenoriatul feminin, nici măcar la nivel de conştiinţă oamenii nu înţelegeau importanţa acestui curent.

În cărţile de specialitate încă se mai foloseşte termenul de întreprinzător în loc de antreprenor, iar cei care ne reprezintă sunt, conform legii, "organizaţii patronale". Cu alte cuvinte, suntem încă primitivi în exprimare, pentru că spiritul liber de iniţiativă comercială este privit tot prin prisma patronilor, nu a antreprenorilor.

Dacă astăzi antreprenoriatul feminin ocupă domenii dintr-o arie largă, în 2012 ele se axau, în principal, pe prelucrarea primară a produselor agricole, producţie în sistem lohn, turism de mică anvergură, servicii. Ca o demonstraţie, datele statistice vorbesc de la sine: în şapte ani am crescut de la 36,26% la 37,39% pondere în total societăţi comerciale la finalul anului 2018, conform datelor ONRC.

Trendul este, aşadar, ascendent, femeile dovedind constanţă şi tenacitate, în ciuda unui mediu fiscal extrem de neprietenos şi pentru acest lucru le mulţumesc. As vrea să faceţi un exerciţiu de imaginatie şi să vă gândiţi cum ar fi fost dacă România ar fi avut politici fiscale create special pentru a stimula antreprenoriatul feminin. În şapte ani, procentul de creştere este puţin peste 1%, ceea ce spune foarte mult despre starea de sănătate a mediului antreprenorial din România.

Acţiunile de pionierat ale unor femei au inspirat şi au dat curaj şi altora. Aşa se face că, astăzi, femeile antreprenor nu mai consideră multe domenii ca fiind exclusiv destinate bărbaţilor. De fapt, societatea românească începe să se maturizeze în atitudine. Femeile s-au lovit de două aspecte importante: mai puţine oportunităţi pentru avansarea lor în instituţiile unde îşi desfăşurau activitatea şi prejudecăţile culturale. Efectele prelungite ale crizei economice au obligat, practic, multe femei să-şi ia destinul în propriile mâini.

Reporter: În ce domenii preferă doamnele să investească?

Cristina Chiriac: Femeile investesc azi în toate domeniile: producţie, retail, IT, turism, comunicare, servicii. Limita e aceeaşi pentru orice antreprenor - bărbat sau femeie. Recent, au apărut tot mai multe business-uri de succes conduse de tinere sub 30 de ani, cu cifre de afaceri ameţitoare. Aşadar, antreprenoriatul feminin se anunţă unul de cursă lungă şi de succes.

Reporter: Cu ce probleme se confruntă femeile când îşi deschid o afacere, dar şi ulterior, pe parcursul desfăşurării ei?

Cristina Chiriac: Conform Direcţiei Generale a Pieţei Interne, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri a Comisiei Europene, chiar dacă în Europa există mai multe femei decât bărbaţi, antreprenorii de sex feminin reprezintă doar o treime din lucrătorii independenţi din UE. Există câţiva factori suplimentari (cum ar fi reconcilierea afacerilor şi a familiei) care fac antreprenoriatul mai puţin atractiv pentru femei decât pentru barbaţi şi tocmai acesta este şi motivul pentru care UE încurajează sprijinirea afacerilor iniţiate de către femei de toţi actorii/agenţii economici.

Deşi conceptual femeile se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi bărbaţii atunci când decid demararea unei afaceri, piedicile şi problemele apar abia după implementare. Femeile îşi găsesc mai greu, după o anumită vărstă (în general după 45 de ani sau după ce dau naştere unui copil), un loc de muncă, iar antreprenoriatul poate fi soluţia ideală atât pentru diminuarea sumelor consistente care se duc către bugetul de asigurări sociale, cât şi pentru găsirea locului lor în societate.

Reporter: În ce sectoare s-au evidenţiat cel mai bine femeile antreprenor?

Cristina Chiriac: Recent, femeile antreprenor au început să se evidenţieze şi să fie prezente cam în toate sectoarele. La CONAF, de exemplu, am reuşit să strângem o comunitate de femei din sectoare precum cel financiar, turistic, educaţional, de sănătate, comercial, al comunicaţiilor, administraţiei şi încă ne diversificăm.

Reporter: Care este sentimentul tău în calitate de reprezentant al unei confederaţii pentru femei antreprenor - ce simţi că lipseşte pentru ca parcursul investiţional al femeilor antreprenor să fie mai facil?

Cristina Chiriac: 2018 va rămâne în istoria antreprenoriatul feminin ca fiind anul în care a luat fiinţă prima confederaţie din România care suţine, promovează şi militează pentru antreprenoriat feminin. Ne-au trebuit 28 de ani să conştientizăm că este nevoie de o astfel de organizaţie, sper însă că o să ne trebuiască mult mai puţin până când toţi actorii şi agenţii economici vor înţelege de ce este atât de important să suţinem antreprenoriatul feminin.

Femeile antreprenor nu au nevoie de facilităţi speciale, ci de o politică economică stabilă din punct de vedere legislativ, cu măsuri fiscale raţionale şi echilibrate. Noi nu cerem să fim tratate diferit, ci la fel ca bărbaţii, în lumea afacerilor. Mai mult, vă provoc să cercetaţi cât la sută din categoria asistaţilor social sunt bărbaţi şi cât la sută femei. Clar, există anumite aspecte care nu pot fi neglijate şi tocmai de aceea, în viziunea UE, antreprenoriatul feminin reprezintă o politică prioritară.

Reporter: Ce solicitări aveţi la Guvern şi în ce măsură se ţine cont de ele?

Cristina Chiriac: Noi ne dorim să devenim un partener de dialog stabil, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Uneori pare că lucrurile la nivel internaţional sunt percepute mult mai repede şi automat şi rezultatele sunt altele. La nivel naţional însă, lucrurile nu sunt atât de frumoase şi acest fapt se datorează şi birocraţiei excesiv de ridicate în ministere şi la autorităţi.

Am format un grup de lucru în cadrul CONAF, grup care are ca responsabilitate să creeze propuneri pentru corectarea şi îmbunătaţirea cadrului legislativ. Cea mai mare piedică pentru mulţi antreprenori o reprezintă cadrul legislativ precar sau chiar lipsa acestuia. Avem aproape 400.000 de freelanceri, conform datelor de la ONRC, la finalul lunii decembrie 2018, şi totuşi nu există un cadru legislativ unitar, care să reglementeze acest tip de activitate, nu avem o lege a meşteşugarilor, dar mai presus de toate acestea, avem o taxare pe forţa de muncă mult prea mare faţă de alte ţări din UE.

Cred că prin dialog şi propuneri înaintate concret de către mediul de afaceri, se pot face paşi în vederea îmbunătăţirii şi corectării derapajelor legislative. Proiectele noastre au fost trimise Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Deocamdată, suntem în faza de coagulare a comitetelor de lucru şi sper eu să decurgă totul bine, astfel încât să putem avea măcar o iniţiativă legislativă până în toamna acestui an.

Reporter: În ce măsură regăsim în rândul doamelor antreprenor femei meşteşugar? Ce meşteşugăresc aceste femei şi ce probleme întâmpină ele?

Cristina Chiriac: Până când nu vom avea o lege a meştesugarilor nu o să punem vorbi de femei antreprenor în acest segment, deşi meşteşugăritul a fost din totdeauna un domeniu în care femeile erau bine reprezentate.

Astăzi ele ţes, brodează, tricotează, croiesc, cos, împletesc, pictează, lucrează în piele, însă lipsa cadrului legislativ creează destul de multe disfuncţionalităţi. Problemele lor nu sunt doar cele cu desfacerea produselor, dar şi cu mentalitatea deficitară a românilor care preferă, în proporţie destul de mare, şi acum produsele din străinătate, de cele mai multe ori de slabă calitate în comparaţie cu produsele româneşti. Este nevoie de educaţie în acest sens şi de mai multă încurajare din partea statului. Să nu uităm că turismul şi industriile creative pot aduce surse importante la bugetul de stat şi eu cred că pe aceste segmente economice ar trebui să ne concentrăm mai mult decât pe creşterea salariului minim pe economie, care nu ţine cont de performanţă sau productivitate.

Reporter: Cum este afectat mediul antreprenorial de noile măsuri adoptate de Guvern, dar şi de creşterea constantă a salariului minim pe economie?

Cristina Chiriac: Îmi este greu să recunosc, însă cea mai mare problemă a mediului antreprenorial o reprezintă concurenţa neloială exercitată de către stat. De ceva vreme, competiţia nu se mai dă între antreprenori, ci între stat şi mediul antreprenorial. Acest fapt a dat naştere unui curent foarte periculos - migraţia personalului calificat din mediul privat către diferite instituţii alimentate de la bugetul de stat. Forţa de muncă şi aşa puţină şi insuficient calificată a devenit brusc foarte scumpă, ceea ce a condus la creşterea costurilor de producţie şi implicit la scumpirea traiului de zi cu zi. Nu conştientizăm efectele acestor decizii, pentru că majoritatea oamenilor gândesc pe termen scurt, însă efectele se vor vedea, cu siguranţă, în următorii trei ani. Scăderea natalităţii coroborată cu alte aspecte demografice, sociale şi chiar culturale, nu creionează un viitor antreprenorial strălucit. Sper însă că reprezentaţii mediului de afaceri vor înţelege că ne confruntăm cu toţii cu aceleaşi probleme şi că vor colabora pentru a susţine o agendă economică solidă, pentru a construi o Românie Antreprenorială.

Reporter: Mulţumesc!