"Statul să nu mai ofere monopol băncilor pe titlurile de stat"

Reporter: Cum vedeţi peisajul bancar actual din ţara noastră?

Adriana Ahciarliu: Băncile au un apetit scăzut pentru creditare, deoarece au în continuare de unde să câştige, nu depind de aceasta. Dacă nu ar avea de unde să câştige, ar reporni creditarea. În acest sens, cred că statul ar trebui să renunţe să mai acorde monopol sistemului bancar asupra obligaţiunilor pe care le emite. Acestea ar trebui să fie disponibile şi pentru publicul larg, agenţi economici sau chiar persoane fizice. Decât să îţi ţină banii în bănci, care oferă dobânzi tot mai mici, agenţii economici ar prefera să investească în titluri de stat, care dau un randament mult mai bun. Mai mult, acest lucru ar susţine şi piaţa de capital şi ar reduce şi corupţia. Ca efect secundar, cred că şi băncile ar fi nevoite să repornească creditarea.

Reporter: Cum a evoluat sectorul de leasing din ţara noastră în anul 2013?

Adriana Ahciarliu: Trimestrul patru ar trebui să recupereze tendinţa de scădere înregistrată în trimestrele precedente. Activitatea noastră are şi un aspect sezonier. În fiecare an există două vârfuri, în iunie şi decembrie. Atunci, majoritatea agenţilor economici îşi estimează capacităţile de finanţare şi fac un calcul al obligaţiilor către bugetul public şi al necesarului de investiţii. Atunci se iau decizii asupra contractelor de leasing sau altor produse de finanţare. Sperăm ca evoluţiile din ultima lună a anului trecut să echilibreze tendinţa generală anuală, până la nivelul cifrei din 2012. Cifrele finale vor fi însă gata abia în luna martie.

Reporter: Ce sectoare au fost cel mai mult finanţate anul trecut? Dar cel mai puţin finanţate?

Adriana Ahciarliu: Anul trecut a fost marcat de anumite paradoxuri. 2013 ne-a arătat că sectorul de leasing depinde în continuare de cel al transportatorilor. Piaţa auto a rămas cea mai puţin riscantă pentru finanţările de tip leasing financiar şi operaţional cu toate că, atât în ţara noastră, cât şi în Europa, piaţa auto a suferit un declin foarte mare. Finanţarea vehiculelor a avut o pondere de 70% din activitatea societăţilor de leasing, pe când cea a imobiliarelor doar 4%. Diferenţa de 26% a reprezentat finanţarea echipamentele destinate diverselor industrii. Aceste date erau disponibile la sfârşitul trimestrului trei. Nu cred că vom obeserva modificări substanţiale când vom avea şi rezultatele pentru ultimul trimestru din 2013. Pe finanţarea de echipamente avem o creştere în domeniul utilajelor destinate agriculturii, industriei, prelucrării lemnului şi service-urilor auto. A existat şi o tendinţă de creştere pe finanţarea sectorului energetic, mai exact pe cel al energiei regenerabile, însă acest avânt cu care am pornit anul trecut a fost stopat din cauza deciziei Guvernului de a anula subvenţiile acordate certificatelor verzi. În contextul în care acele subvenţii au fost considerate garanţii la finanţare, aplicarea deciziei retroactiv a diminuat valoarea garanţiilor pe care clientii le oferă IFN-urilor pentru a obţine finanţarea acelor credite, iar clienţii nu au nicio vină.

Reporter: Se vor menţine aceste tendinţe şi în 2014?

Adriana Ahciarliu: Vehiculele vor râmâne şi anul acesta un segment important pentru societăţile de leasing. La fel şi agricultura. Membrii ALB se orientează şi spre ceea ce este de interes pentru economie. Dacă există un domeniu strategic şi de interes, manifestat public de către autorităţi în planificarea guvernamentală, evident că ne orientăm spre acel domeniu. Agricultura este un astfel de sector de interes alături de mediu. Service-urile auto vor înregistra şi ele o creştere în contextul în care piaţa auto este în scădere. Automobilele vor avea nevoie de modernizare şi susţinere financiară pentru a putea păstra o valoare reziduală constantă a portofoliilor de vehicule existente.

Reporter: Să înţeleg că segmentul de imobiliare a avut ponderea cea mai mică în finanţările societăţilor de leasing?

Adriana Ahciarliu: Sincer cred că sectorul cel mai slab finanţat este cel al parteneriatelor-public private. Acolo ponderea este practic 0. Acest lucru este generat de lipsa de voinţă şi know-how a autorităţilor, precum şi de un cadru legislativ care ar trebui îmbunătăţit. Totodată, segmentul de leasing a rămas oarecum în afara proiectelor de absorbţie a fondurilor europene. Există o anumită percepţie subiectivă la nivelul instituţiilor care gestionează aprobarea acestora, cum ar fi APIA (n.r. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură), care duce la refuzul aprobări proiectelor cofinanţate prin IFN-uri (n.r. instituţii financiare nebancare). Aceste instituţii nu înţeleg felul în care noi operăm. De exemplu, au fost refuzaţi clienţi ai IFN-urilor pe motivul că scrisorile de garanţie emise de acestea nu ar fi legale, pentru că un IFN nu ar avea voie să emită scrisori de garanţie. Am discutat această problemă cu Banca Naţională a României (BNR), care ne-a susţinut. Cu toate acestea, clienţii IFN-urilor sunt refuzaţi în continuare de la accesarea fondurilor europene şi sunt reorientaţi spre lista de bănci acreditate pentru aceste programe. Dar, în acelaşi timp, băncile încă nu au apetit de finanţare. Leasingul, ca un produs ce oferă o garanţie intrinsecă a produsului pe durata finanţării, ar putea să dea tonul unei relansări a agenţilor economici, mai ales pe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Leasing-ul financiar poate finanţa un proiect de afaceri care este eligibil pentru fonduri europene. Societăţile de leasing sunt supravegheate de BNR şi autorizate să vândă în piaţă absolut toate produsele financiare pe care le vinde o bancă. Singurul lucru pe care nu îl pot face este să atragă depozite. Mi-aş dori ca autorităţile de resort să îşi dea jos "ochelarii de cal" şi să îşi îndeplinească obilgaţia de a susţine absorbţia acestor fonduri prin toate sursele posibile de cofinanţare, inclusiv prin IFN-uri. Sunt în piaţă societăţi financiare nebancare cu departamente specializate pentru zona agricolă sau turism. Acestea ar trebui scutite de o birocraţie extensivă pe care autorităţile o cer doar ca să fie informate. Ne aşteptăm ca autorităţile să ne informeze pe noi şi nu viceversa.

Reporter: Care este strategia Asociaţiei în acest an?

Adriana Ahciarliu: Membrii ALB s-au reunit la sfârşitul lui 2013, întâlnire în cadrul căreia s-a conturat ca obiectiv principal necesitatea definirii unei strategii care să reconstruiască încrederea atât în leasing, cât şi în creditul de consum şi, în general, în instituţiile financiare nebancare. Am efectuat o analiză a IFN-urilor din registrele BNR şi am constatat că în 2006, 20% dintre acestea erau înregistrate în regim special. După 2007, însă, 93% dintre acestea se regăsesc în registrul special şi doar 7% în cel general. Saltul de la general la special se face pe baza unor criterii care ţin de volumul de afaceri şi gradul de expunere la nivel de piaţă. Ceea ce înseamnă că volumul creditării a crescut evident. Pe de altă parte, însă, faptul că în registrul general există încă 7% IFN-uri ar putea induce un risc de imagine asupra întregului sector. În acest context, ne-am propus să discutăm cu BNR şi să găsim o soluţie corectă de comunicare şi informare a consumatorului, care trebuie să ştie atunci când accesează o finanţare cine este şi cum funcţionează finanţatorul la uşa căruia bate. Vom încerca să fim cât mai aproape de mediul academic pentru a avea acţiuni comune în acest sens. La nivelul universităţilor, vom oferi studenţilor posibilitatea să facă stagii de practică în cadrul membrilor noştri. Vrem să promovăm codul de bune practici pe care noi l-am anunţat oficial. Cel pentru creditul de consum a intrat în vigoare anul trecut în mai, iar cel pentru leasing a fost semnat în noiembrie 2013.

Reporter: Care sunt modificările legislative pe care doriţi să le obţineţi anul acesta?

Adriana Ahciarliu: Intenţionăm să găsim susţinerea politică pentru amendarea legii leasing-ului, care nu a suferit nicio actualizare la practicile care s-au conturat din 2006, când a fost adoptată, şi până acum. Vom promova şi anumite amendamente la legea instituţiilor financiare nebancare. Susţinem necesitatea unor actualizări în proiectul de lege atât din punctul de vedere al comunicării şi informării clientului în ceea ce priveşte denumirea de IFN, cât şi al obiectelor de activitate pe care aceste instituţii le dezvoltă.

De asemenea, Codul Insolvenţei are un articol care excede orice altă practică şi încadrare legislativă la nivelul Uniunii Europene şi care promovează comportamentul de rău platnic, respectiv articolul 105, respins şi de Curtea Constituţională, împreună cu întregul Cod. Potrivit acestuia, dacă un client cu un contract de leasing financiar este insolvent, toate datoriile anterioare procedurii de insolvenţă se şterg. Acest proiect a fost coordonat de Uniunea Naţională a Lichidatorilor. Opinia mea este că această coordonare a unui proiect de lege care este de interes pentru toată economia de către industria care are cel mai mare interes să câştige din acest text de lege reprezintă un conflict de interese. Orice reluare a acestor discuţii ar trebui să ţină cont de existenţa acestui conflict de interese. Din păcate, dialogul social nu prea funcţioneză la noi în ţară.

Dar, mai ales, am vrea să se respecte un principiu esenţial al Codului Fiscal românesc, respectiv menţinerea unei stabilităţi fiscale pe parcursul anului care, deşi are titlu de lege în cod, nu a fost o practică a Ministerului de Finanţe. De ani de zile se fac două - trei modificări anuale în Codul Fiscal, conform statisticilor, fără să se ţină seama de perioada necesară întrării în vigoare. Au fost decizii care, au intrat în vigoare a doua zi după ce au fost publicate.

Reporter: Aveţi semnale pozitive din partea autorităţilor în această privinţă?

Adriana Ahciarliu: Este an electoral şi îmi este foarte greu să spun că vom avea stabilitate, mai ales din punct de vedere al procesului legislativ şi fiscal, dar şi al cadrului general politic, care va induce din nou o stare de aşteptare. Aş vrea ca în acest an electoral campaniile să ţină deoparte mediul de afaceri. Când vom atinge acel grad de maturitate, poate că politicul va înţelege că stabilitatea legislativă nu este o favoare, ci o necesitate.

Reporter: Vă aşteptaţi ca numărul membrilor ALB să crească în acest an?

Adriana Ahciarliu: Este un lucru pe care l-am dorit mereu şi tocmai de aceea avem de doi ani statutul de membru afiliat pentru IFN-urile mici care nu îşi permit investiţia în resursa umană şi financiară pentru a adera ca membri deplini la ALB. Aceştia se pot afilia având aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi, mai puţin cel de vot în probleme statutare ale ALB. Totodată, aceştia plătesc doar 50% din contribuţia care o aduc membrii deplini. Avem deja o cerere la începutul de an pentru un nou membru afiliat. Este vorba despre o bancă interesată de activitatea ALB prin produsele pe care le vinde în piaţă.

Reporter: Care va fi dinamica cotelor de piaţă a societăţilor de leasing în acest an?

Adriana Ahciarliu: Dinamica între IFN-urile care ţin de grupuri financiar-bancare, cele afiliate producătorilor de echipamente şi cele independente se va păstra. Astfel, anual observăm creşteri de 1-2% ale cotelor IFN-urilor din grupurile financiar-bancare faţă de celelalte tipuri de IFN-uri. Acum, cam 60% din societăţile de leasing din piaţă sunt cele ce ţin de sectorul financiar-bancar. Pe de altă parte, există unele IFN-uri independente, care au susţinere financiară de la acţionari şi care sunt poziţionate foarte bine în piaţă. Mă aştept ca acestea să se regăsească în top 5 la finele anului şi chiar să ia locul unor IFN-uri din grupuri financiar-bancare care sunt mai puţin active.

Reporter: Vă mulţumesc!