Ştefan Ţînţ, antreprenor: "Poiana Braşov este o staţiune turistică, nu un cartier al Braşovului şi de aceea trebuie promovată"

Autorităţile naţionale şi cele locale nu par dispuse să investească în promovarea turistică, chiar dacă la nivel declarativ susţin că turismul reprezintă o parte importantă pentru economia naţională şi chiar dacă au aprobat pentru dezvoltarea sectorului respectiv câteva acte normative printre care se numără şi legea care a modificat înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor de management al destinaţiei - aşa-numitele OMD-uri -, afirmă Ştefan Ţînţ, unul dintre antreprenorii care activează în acest domeniu, proprietar al Teleferic Grand Hotel din Poiana Braşov.

Faptul că penultimul ministru al Turismului - liberalul Daniel Cadariu - a investit doar în promovarea Bucovinei sale natale, că a alocat doar un milion de euro pe an pentru promovarea tuturor zonelor turistice din ţara noastră, în timp ce alte state alocă zeci sau sute de milioane de euro, şi că actualul ministru al Turismului - Radu Oprea - care deţine concomitent şi funcţia de ministru al Economiei şi Antreprenoriatului pare preocupat mai mult de dezvoltarea celorlaltor ramuri economice, îi nemulţumeşte profund pe operatorii economici din acest sector de activitate.

Peste această stare de lucruri s-a aşternut şi indiferenţa autorităţilor locale, care au devenit surde la solicitările antreprenorilor din turism şi din HoReCa, antreprenori care îşi doresc ca o mică parte din impozitele şi taxele plătite către unităţile administrativ-teritoriale să fie alocată de consiliile locale sau judeţene pentru promovarea zonelor sau destinaţiilor turistice.

Printre destinaţiile turistice care nu beneficiază de niciun leu de la bugetul naţional, judeţean sau local pentru promovare se numără din păcate şi Poiana Braşov.

Ştefan Ţînţ, antreprenor, a declarat pentru ziarul BURSA: "Pentru ca să fie alocată vreo sumă pentru promovare este necesar ca autorităţile locale să înţeleagă că noi activăm într-o staţiune. Poiana Braşov este o staţiune turistică, nu un cartier al Braşovului şi de aceea trebuie promovată. Nu cerem mult, ci dorim ca 20% sau măcar 10% din impozitele şi taxele pe care le plătim anual către bugetul local să se întoarcă înapoi pentru promovarea turistică a staţiunii. Dacă Primăria sau Consiliul Judeţean nu sunt în stare sau nu se pricep să facă o astfel promovare turistică, să ne dea nouă banii respectivi pentru că noi ştim cum să facem acest lucru. Priviţi cifrele: pentru municipiul Braşov se face promovare turistică, iar anul trecut autorităţile s-au lăudat că au fost în oraş peste 670.000 de turişti, dar nu se întreabă nimeni câţi dintre ei au venit sau au dormit măcar o noapte în Poiana Braşov. Eu doresc să promovez această staţiune şi consider că Poiana Braşov se poate promova doar prin organizarea mai multor competiţii de schi alpin. Dar nu pot să fac singur acest lucru, deoarece organizarea unei competiţii, fie ea doar pentru juniori şi copii, înseamnă costuri ridicate, care le includ şi pe cele de promovare a competiţiei şi a întregii staţiuni".

Domnul Ţînţ şi-a exprimat nemulţumirea şi cu privire la extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, extindere care ar fi trebuit să se realizeze până acum, pe baza unui studiu de prefezabilitate întocmit în urmă cu mai mulţi ani de o mare companie din străinătate, care a întocmit astfel de studii pentru mai multe domenii schiabile din Alpi şi chiar pentru domeniul schiabil care a fost folosit la Jocurile Olimpice de Iarnă, care s-au desfăşurat în 2018 la PyeongChang, în Coreea de Sud, fiind prima ediţie desfăşurată în Asia a acestei competiţii.

Ştefan Ţînţ a precizat: "Antreprenorii din Poiana Braşov au investit 75.000 euro pentru respectivul studiu de extindere a domeniului schiabil, iar după ce acesta a fost întocmit mai trebuia găsită de autorităţi o companie care să se ocupe de punerea în practică a ceea ce scria în studiul de fezabilitate, care a fost predat autorităţilor locale din Braşov în anul 2019. Din păcate, lucrurile au rămas la stadiul din 2019. S-au găsit tot felul de motive pentru amânarea realizării lui, inclusiv că soarele ar fi prezent prea multe ore pe zi pe o porţiune a uneia dintre pârtiile ce urmau să fie construite. Vă reamintesc că studiul respectiv nu a fost realizat de noi, ci de una dintre cele mai mari firme din lume, care nu a întocmit studiul din birourile din străinătate, ci şi-a trimis inginerii pe teren, la Poiana Braşov pentru a vedea despre ce e vorba, ce dorim să facem, despre ce zonă vorbim şi abia apoi au întocmit studiul care a avut la bază toate datele necesare, inclusiv cele privind clima din arealul respectiv. Cred că este vorba ori despre un dezinteres total al autorităţilor locale, ori despre incompetenţă. Nu aş numi-o prostie, pentru că nu cred că din prostie nu se face tot ce trebuie. Mai degrabă dezinteres sau incompetenţă".

Întrebat ce demersuri a mai făcut în acest sens asociaţia patronilor din Poiana Braşov al cărei scop este promovarea turistică a staţiunii, domnul Ţînţ nu ne-a dat niciun răspuns, dar ne-a transmis că nu mai este membru al respectivei organizaţii, deoarece viziunea sa despre promovarea turistică a staţiunii diferă faţă de aceea a celor mai mulţi membri ai asociaţiei.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unei organizaţii de management al destinaţiei, antreprenorul din Poiana Braşov ne-a spus că o astfel de organizaţie nu poate să privească doar staţiunea, ci ar fi necesară una pentru întreaga zonă - aşa cum este aceea înfiinţată pe litoral - şi a precizat că, deocamdată, OMD-ul preconizat a fi realizat la Braşov se pare că are în centru promovarea turistică a oraşului Braşov şi a cetăţii Râşnov.

"În aceste condiţii, scade interesul turiştilor pentru Poiana Braşov şi scade şi interesul copiilor pentru practicarea schiului alpin în această zonă, chiar dacă eu şi alţii ca mine încercăm să menţinem viu interesul respectiv", ne-a spus Ştefan Ţînţ care a adăugat un exemplu privind scăderea acestui interes: "La una dintre ediţiile anterioare ale Cupei Teleferic la schi alpin, am vrut să duc 12 dintre juniorii premiaţi la competiţie să facă un stagiu de pregătire în Alpi, la şcoala de schi alpin a fratelui celebrului schior austriac Benjamin Raich, care a fost campion mondial şi olimpic. Toată deplasarea care costa 18.000 euro era suportată de mine. Ştiţi câţi copii s-au prezentat în ziua plecării în parcarea Teleferic Grand Hotel? 6 din 12, deşi aveau plătite de mine toate cheltuielile. Iar asta spune multe".

Cu toate acestea, domnul Ţînţ şi o parte din ceilalţi patroni din Poiana Braşov nu au de gând să renunţe, iar un exemplu în acest sens a fost organizarea la mijlocul săptămânii trecute a celei de-a şasea ediţii a Cupei Teleferic la schi alpin, unde schiorii în vârstă de până în 12 ani şi cei Under 14 şi Under 16 de la cluburile de schi din ţara noastră au concurat în competiţiile de slalom şi slalom uriaş, câştigătorii primind puncte în clasamentul Federaţiei Române de Schi şi Biatlon, în afară de premiile în bani oferite de organizatori.

Conform datelor Oficiului Naţional de Turism al Austriei, peste 200.000 de români aleg anual să schieze în ţara respectivă, din cauza infrastructura de schi slab dezvoltată din România. La un preţ mediu de 1.000 euro, bugetul de vacanţă pentru Austria se apropie de 200 milioane euro, bani care pleacă în fiecare iarnă din ţara noastră. Potrivit datelor Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au o lungime totală de 164 kilometri. Dintre acestea, doar 55 de pârtii au o lungime de peste un kilometru, două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură depăşeşte 4 kilometri lungime. Practic, tot domeniul schiabil din România este cât cel dintr-o singură staţiune de schi din Austria sau Franţa. De exemplu, într-o staţiune din Franţa are 180 de kilometri de pârtii, unde funcţionează peste 100 de tunuri de zăpadă (faţă de numai cele 16 existente la Poiana Braşov) şi 50 de instalaţii de transport pe cablu (faţă de cele 2 din Poiana Braşov).

Din păcate, în multe zone din ţară turismul supravieţuieşte doar prin implicarea antreprenorilor, pe care statul, deşi nu îi ajută nici măcar în privinţa promovării destinaţiilor turistice, îi suprataxează permanent aşa cum a făcut şi anul trecut când Guvernul şi-a asumat în Parlament legea 296/2023 care a introdus noi taxe în Codul Fiscal şi a mărit o parte din impozitele existente anterior.