STOLTENBERG, NATO: "Nu dorim un nou Război Rece cu Rusia şi nici o nouă cursă a înarmării"

• Iohannis: Ameninţările Rusiei nu au bază reală

Declaraţiile recente din partea Rusiei referitoare la scutul de la Deveselu nu pot să intimideze, a afirmat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, arătând că abordarea României de întărire a securităţii NATO este cea corectă.

Domnia sa a spus: "Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă".

Preşedintele a declarat că situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv şi că provocările curente au un spectru mai larg "cu un complex de ameninţări pe care nu le puteam anticipa cu câţiva ani în urmă şi care fac mediul de securitate imprevizibil".

"În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră", a menţionat el, subliniind că mediul de securitate din Sud este instabil şi există ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice.

"În viziunea noastră, cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii şi a rezilienţei statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătatea noastră. Cred, aşadar, că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora", este de părere şeful statului, potrivit Mediafax.

De asemenea, el a amintit de mandatul României la summit-ul NATO de la Varşovia, reiterând că ţara noastră va pleda inclusiv pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre.

Iohannis s-a referit şi la anexarea ilegală a Crimeei de Federaţia Rusă, considerând că problema securităţii energetice a căpătat astfel o dinamică şi o semnificaţie nouă.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, pe fondul găzduirii elementelor sistemului antirachetă american, considerat o ameninţare la adresa Moscovei, relatează Reuters.

Aflat în vizită în Grecia, Putin a reiterat avertismentul asupra sistemului antirachetă din România, acuzând că deşi Moscova a solicitat în nenumărate rânduri că va lua măsuri represive în caz contrar, Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat aceste avertismente.

•

• TĂRICEANU, DESPRE REACŢIILE VENITE DE LA MOSCOVA:

• "Este o ameninţare, nu este numai pură propagandă şi declaraţii"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, referindu-se la ultimele reacţii venite din partea Rusiei, că reprezintă "o ameninţare" şi nu doar "pură propagandă".

Tăriceanu a afirmat că a fost pusă în funcţiune baza de la Deveselu, cu sistemul anti-balistic, "care ne dă şi nouă şi celorlalte ţări de pe flancul estic, începând cu ţările baltice, Polonia, România şi în sud Bulgaria, un sentiment de securitate crescută".

"Partea bună a lucrurilor - că spuneam că trăiesc un sentiment amestecat - este că în sfârşit pe teritoriul României s-a pus în funcţiune baza de la Deveselu, cu sistemul anti-balistic, care ne dă şi nouă şi celorlalte ţări de pe flancul estic, începând cu ţările baltice, Polonia, România şi în sud, Bulgaria, un sentiment de securitate crescută. Viitoarea prezenţă a unor militari americani, la fel pe teritoriul României, este parte din această construcţie care o să ne reclădească sentimentul că există solidaritate şi că suntem mai bine apăraţi. Dar lucrul acesta nu face să descrească ameninţarea, cel puţin pentru moment. Deci este o ameninţare, nu este numai pură propagandă şi declaraţii. Vedem că aceste declaraţii sunt însoţite din partea Rusiei de fapte şi fapte grave, care sunt condamnate, numai că există şi în rândul aliaţilor ţări care consideră că interesul pe termen scurt e mai important. Şi atunci sunt dispuse să facă din nou anumite concesii Rusiei şi atunci Rusia ştie foarte bine să exploateze în favoarea ei şi în defavoarea noastră", a susţinut preşedintele Senatului.

Tăriceanu a precizat că se află încă sub impresia lipsei de reacţie şi de acţiune a NATO şi a aliaţilor occidentali după invadarea, în 2008, de către Rusia a Georgiei, "când a existat o atitudine de pasivitate şi de neînţelegere a schimbării modului de acţiune al Rusiei, care a devenit unul agresiv".

"Şi acest comportament agresiv, care nu a fost înţeles la vremea respectivă, a făcut ca NATO să rămână cu bazele mai "avansate" în Germania şi flancul estic şi sud-estic al NATO să fie descoperit. Până s-a produs criza din Ucraina şi ocupare a Crimeii. Ocuparea Crimeii ştiţi cu ce echivalează, Rusia nu mai are nevoie de un portavion în Marea Neagră, portavionul se numeşte Crimeea. Au baze care sunt mult mai simplu de folosit decât utilizarea unui portavion. În momentul acesta deodată s-au trezit la realitate", a subliniat Tăriceanu.