STRATEGIA PENTRU IMM-URI, ORIZONT 2020 Florin Jianu: "Ţintim 200.000 de noi IMM-uri până la finalul anului 2020"

Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră ar putea creşte cu aproximativ 200.000 de unităţi (41%) în următorii 6 ani, potrivit declaraţiilor de ieri ale ministrului delegat pentru Mediul de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, care a precizat că la finalul anului trecut în ţara noastră existau 474.000 de IMM-uri.

Domnia sa a prezentat, în premieră, Strategia Naţională pentru IMM-uri, cu orizont anul 2020 şi a specificat că, odată cu numărul de societăţi mici şi mijlocii, va creşte şi numărul persoanelor angajate în aceste companii: "Numărul IMM-urilor raportat la 1000 de locuitori va creşte de la 24 (cât s-au înregistrat la finalul anului trecut) la 36. De asemenea, numărul persoanelor angajate în aceste societăţi va creşte cu aproximativ 23%, de la 2,6 milioane, cât se înregistrează în prezent, la 3,2 milioane".

Totodată, Florin Jianu a mai specificat că principalele direcţii de acţiune în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii din România vor consta în inovare, accesul la finanţare şi accesul pe pieţele internaţionale. În plus, conform spuselor ministrului pentru IMM-uri, sprijinirea start-up-urilor, a educaţiei antreprenoriale şi crearea unei platforme online de orientare şi consiliere se regăsesc în punctele cele mai importante ale noii strategii.

Florin Jianu a mai explicat şi faptul că, în momentul de faţă, contextul macroeconomic este unul favorabil ţării noastre: "La nivel macroeconomic stăm bine. Avem una dintre cele mai scăzute inflaţii. Trebuie să schimbăm percepţia IMM-urilor asupra acestui lucru. Actuala lege a IMM-urilor cred că este cea mai modernă din Uniunea Europeană", a afirmat domnia sa.

În acelaşi timp, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a precizat că nivelul de autofinanţare din rândul IMM-urilor a rămas, la nivelul anului trecut, la aceeaşi valoare cu anul 2012 (91%) "pentru că sistemul bancar nu mai poate susţine activitatea întreprinderilor". De asemenea, domnia sa a atras atenţia asupra faptului că finanţarea prin intermediul creditelor bancare a scăzut de la nivelul anului 2012 (25%), până la 22%, la finalul anului trecut. "Companiile au început să îşi facă planuri serioase pe termene mai lungi, comparativ cu anii trecuţi. Acele companii care fac strategii şi politici au şanse mult mai mari să reuşească. Trebuie să persevereze, întrucât acest lucru nu ţine de stat sau de altcineva, ci numai de ele", a precizat Ovidiu Nicolescu.

Numai unul din cinci întreprinzători îşi desfăşoară activitatea în mod normal şi consideră că mediul de afaceri este unul favorabil, a declarat, în luna mai, preşedintele CNIPMMR. Domnia sa a spus, la acea dată: "Numai unul din cinci întreprinzători consideră că mediul de afaceri este unul favorabil şi reuşeşte să îşi desfăşoare afacerea în condiţii normale. De asemenea, o treime dintre întreprinzători consideră că acest mediu de afaceri este defavorizant. În ţara noastră, legislaţia se face în principal pentru companiile mari, apoi cei mici se adaptează sau nu. Nu este normal. Direcţia UE este ca acest lucru să se schimbe. Dacă acest principiu se va aplica, vom avea o legislaţie net superioară".

Printre măsurile care trebuie întreprinse pentru stimularea creării locurilor de muncă în sectorul privat se numără continuarea flexibilizării pieţei muncii din ţara noastră. În documentele prezentate de oficialii CNIPMMR în luna mai, România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 de state membre UE analizate) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), în comparaţie cu 28,49%, în cazul Elveţiei, sau 26,57% în cazul Danemarcei. Crearea de fonduri similare cu cele ale UE se poate realiza prin fonduri pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri, fonduri de micro-granturi sau micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor din mediul rural, sau fonduri cu capital de risc pentru înfiinţarea IMM-urilor inovative. Totodată, îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare şi creşterea gradului de absorbţie al fondurilor structurale reprezintă alte două obiective ce pot conduce la dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri, în opinia Consiliului.

De asemenea, reducerea TVA de la 24% la 19%, diminuarea fiscalităţii asupra forţei de muncă cu 5 puncte procentuale, scutirea impozitului pe profitul reinvestit pot conduce la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru IMM-uri.

CNIPMMR mai susţine că, printre priorităţile IMM-urilor pentru Agenda Europeană şi a europarlamentarilor, se numără valorificarea pe deplin a pieţei unice, definitivarea reglementărilor pieţelor financiare, asigurarea concurenţei loiale pentru toţi actorii de pe piaţă şi îmbunătăţirea cadrului legal la nivel european.