Strategie anticorupţie avem, dar stăm prost la aplicare

Strategia naţională anticorupţie 2012-2015 asumată de Guvernul Ponta cuprinde instrumente şi sisteme de prevenţie, monitorizare şi control care, implementate, trebuie să obţină atingerea mediei Uniunii Europene (UE) privind indicatorii de percepţie asupra fenomenului corupţiei. Media UE a acestui indicator de percepţie este de 6,37. România avea, în 2011, un indicator de 3,6 (indexul respectiv este pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupţie, la 10 - nivel ridicat de integritate).

În prezent, la un an de la implementarea strategiei, indicatorii interni şi externi specializaţi în evaluarea impactului corupţiei poziţionează România tot sub media UE, dar în uşoară ameliorare.

Vicepremierul Liviu Dragnea, care este şi ministru al Dezvoltării şi Administraţiei Publice, a declarat: "Guvernul Ponta are voinţa politică şi dorinţa fermă de a implementa strategia anticorupţie. Ministerul Dezvoltării a înfiinţat un serviciu anticorupţie, care să implementeze strategia atât la nivel de minister, cât şi la nivelul administraţiilor publice locale. Dezvoltăm mecanisme de verificare şi control a achiziţiilor publice şi mecanisme de identificare a conflictului de interese. În prezent sunt 2.300 de primării din totalul de 3.300 şi circa 20 de consilii judeţene care au aderat la această strategie".

Domnia sa susţine că administraţiile locale şi centrale vor avea servicii şi departamente anticorupţie, iar personalul va fi instruit cu ajutorul experţilor europeni şi cei ai Ministerului Justiţiei.

Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a avut un discurs foarte dur: "Cu părere de rău trebuie să spun că este încă actuală problema necesităţii intensificării luptei anticorupţie. Corupţia este un fenomen extrem de grav pentru orice societate dar în ultima perioadă în România a dobândit o amploare deosebită. România a luat calea luptei împotriva corupţiei în ultimii ani, am creat structuri şi instituţii bune, avem legi bune, avem o strategie bună şi începem să avem rezultate. Lupta anticorupţie trebuie intensificată".

Domnia sa a mai spus că este foarte importantă eradicarea corupţiei din sistemul judiciar, care trebuie să câştige încrederea populaţiei că sanc­ţiunile aplicate sunt corecte şi că sunt adoptate sacţiuni drastice, pe măsura faptelor celor corupţi.

Preşedintele ÎCCJ afirmă că instituţia pe care o conduce este conştientă de rolul extrem de important pe care îl are în asigurarea integrităţii justiţiei şi a ţinut să sublinieze că jus­tiţia nu trebuie lăsată singură în lupta împotriva corupţiei, ci trebuie sprijinită de cetăţeni şi de instituţiile cu rol în combaterea corupţiei.

La conferinţa de ieri au fost prezenţi şi mulţi primari de municipii şi comune, care au ridicat problema salarizării în lupta anticorupţie. Tudor Pendiuc, primarul Piteştiului, a declarat: "Salariile mici din adminis­traţia publică i-au gonit pe profesionişti şi reprezintă un factor generator de corupţie. Oamenii care lucrează, acum, în primării sunt slab pregătiţi şi fac greşeli, care sunt asimilate ca fapte de corupţie. Mai este şi cazul în care oameni bine pregătiţi au probleme din cauza unor legi neclare, care pot fi interpretate diferit. Angajările sunt blocate şi nu putem aduce profesionişti în administraţia publică. Cred că deblocarea angajărilor şi o salarizare bună sunt măsuri care vor diminua corupţia din administraţia publică".

În replică, reprezentanţii Ministerului Justiţiei i-au spus că o salarizare mai bună nu este o garanţie că func­ţionarii publici nu vor mai fi corupţie. Domnul Pendiuc a replicat că teza este valabilă, dar că reprezintă un punct de pornire în diminuarea fenomenului corupţiei: "Am constatat că majoritatea problemelor din administraţia publică pornesc de la salarizare şi lipsa de profesionalism, care creează neajunsuri mari, la fel ca şi actele de corupţie. Prevenţia şi controlul corupţiei necesită resurse financiare".

În raportul privind stadiul implementării strategiei anticorupţie este analizată şi activitatea DNA. Raportul, care nu a fost disponibil pentru presă, dar pe care ziarul BURSA l-a obţinut, arată: "Este remarcabilă creşterea numărului persoanelor condamnate definitiv de DNA, cu 149,32%, faţă de anul anterior şi menţinerea unei rate înalte a condamnărilor şi a celorlalte decizii prin care instanţele de judecată au stabilit vinovăţia, la un procent de 89,8% din persoanele judecate definitiv, fiind condamnaţi definitiv 743 inculpaţi (89,69% în anul 2011, când au fost condamnaţi definitiv 298 inculpaţi). A continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, printre persoanele condamnate definitiv fiind: un ministru, un deputat (secretar de stat la momentul săvârşirii infracţiunilor), un senator (comandant al Statului Major al Forţelor Terestre < S.M.F.T. > la data săvârşirii infracţiunii), un secretar de stat (şi director în Compania Naţională a Lignitului Oltenia < C.N.L.O. > - cumul de func­ţii), un secretar general adjunct Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (MAA)".

Din palmaresul luptei DNA împotriva marii corupţii mai fac parte 2 directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii cu rang de subsecretari de stat, 1 subprefect, 9 primari şi 3 viceprimari, 1 preşedinte şi 2 vicepreşedinţi consiliu judeţean, 1 consilier judeţean şi 1 consilier local, 5 magistraţi (din care 3 judecători, din care 1 vicepreşedinte judecătorie şi 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 12 avocaţi, 1 preşedinte al Camerei de Comerţ a Regiunii, 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători vamali (5 cu funcţii de conducere), 11 inspectori fiscali, 11 funcţionari bancari (7 cu funcţii de conducere), 6 ofiţeri ai unui serviciu de informaţii (3 cu funcţii de conducere), 71 poliţişti (8 cu funcţii de conducere), 25 subofiţeri şi ofiţeri MApN (12 cu funcţii de conducere), 10 jandarmi (4 cu funcţii de conducere), 7 ofiţeri Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) (4 cu funcţii de conducere), 1 preşedinte partid politic, 1 secretar executiv organizaţie judeţeană partid politic, 2 lideri sindicali, 1 inspector general şi 1 inspector general adjunct Inspectoratul de Stat în Construcţii (I.S.C.), 2 inspectori din primărie, 1 inspector Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.), 5 inspectori Inspectoratul Teritorial de Muncă (I.T.M.) (4 inspectori şefi), 2 func­ţionari Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), 1 şef de filială Registrul Auto Român (RAR), 1 şef de agenţie Autoritatea Rutieră Română (A.R.R), 2 comisari Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (A.N.P.C.) şi 1 comisar şef Oficiul pentru Protecţia Consumatorului (O.P.C.), 15 directori din alte instituţii publice, 9 cadre didactice, 2 directori de companii naţionale, 22 directori de societăţi comerciale (2 directori ai unei societăţi cu capital majoritar de stat) şi 101 asociaţi/administratori de societăţi comerciale.

În ceea ce priveşte ancheta penală, la DNA a crescut numărul cauzelor aflate în instrumentare cu 11,96% (7.406 faţă de 6.615 în anul 2011) şi al celor soluţionate cu 8% (3.578 faţă de 3.313 în 2011), inclusiv al soluţiilor dispuse pe fond cu 9,31% (2.436 faţă de 2.270 în anul 2011).

Raportul mai arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a continuat aplicarea măsurilor organizatorice adoptate pentru accelerarea proceselor privind cauzele de corupţie la nivel înalt. Ca rezultat al măsurilor luate la nivelul ÎCCJ, în anul 2012, Secţia penală a soluţionat în prima instanţă 20 cauze de corupţie la nivel înalt, iar Completul de 5 judecători a soluţionat definitiv 12 cauze de corupţie la nivel înalt. În 2013 (15 martie), Completul de 5 judecători a soluţionat definitiv 5 cauze de corupţie la nivel înalt.

În cursul anului 2012, la nivelul ÎCCJ, a avut loc şi un incident de integritate, în sensul dat de dispoziţiile art.21 alin. (4) lit. b) din Metodologia de monitorizare a implementării strategiei naţionale anticorupţie, res­pectiv condamnarea definitivă a unui judecător ÎCCJ la 4 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă.

Pe parcusul anului 2012, cele mai importante repere ale activităţii des­făşurate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) au fost reprezentate de obţinerea, în urma activităţii de evaluare desfăşurate de inspectorii de integritate, a 14 cazuri privind constatarea unor diferenţe nejustificate, 95 de conflicte de interese administrative penale, 165 cazuri de incompatibilitate şi 38 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvărşirea unor fapte penale (fals în declaraţii, infracţiuni asimilate faptelor de corupţie etc.).