English
Cercetătorii implicaţi în studiile privind eficienţa diferitelor tipuri de celule stem în tratamentul unor boli grave estimează că vom beneficia de un număr foarte mare de terapii celulare în viitorul apropiat, iar 2024 are potenţialul de a deveni o bornă în acest sens, conform unui comunicat remis redacţiei.
Conform comunicatului, în cadrul studiilor desfăşurate la nivel global pe celule stem recoltate din cordonul ombilical şi placentă s-au înregistrat progrese semnificative într-o gamă largă de arii terapeutice. Trei noi terapii celulare au primit undă verde de la începutul acestui an, deschizând oportunităţi de tratament pentru pacienţii cu siclemie şi talasemie, melanom cu metastaze şi leucodistrofie metacromatică. Iar alte 13 sunt în curs de aprobare sau de depunere a documentaţia la FDA (U.S. Food and Drug Administration), după ce cercetătorii au confirmat, prin teste repetate, eficienţa lor. Vorbim despre terapii pentru hemofilia A şi B, epidermoliza buloasă distrofică, sarcomul sinovial în stadiu avansat, leucemie acută limfoblastică, anemia Fanconi, deficienţa de L-aminoacid aromatic decarboxilază (AADC) sau distrofia musculară Duchenne.
"Este un progres semnificativ şi este cel puţin îmbucurător să vedem cum creşte ritmul confirmărilor în cazul acestor terapii. Reprezintă o speranţă reală pentru pacienţii cu boli până acum incurabile şi o încurajare pentru creşterea numărului de recoltări de celule stem la naştere", este de părere dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center. După aprobarea FDA, terapiile intră în proces de reglementare în Uniunea Europeană. Terapia celulară pentru siclemie şi talasemie a bifat deja şi acest pas, primind undă verde din partea European Medicines Agency (EMA).
Dezvoltarea terapiilor, dependente de stocul de material genetic. "Acum vedem importanţa băncilor de celule stem"
În prezent, mii de studii ce vizează potenţialul terapeutic al celulelor stem sunt în derulare, în diverse stadii de testare clinică. Dezvoltarea terapiile celulare pentru leucemii, tumori maligne, boli autoimune şi alte afecţiuni grave depinde însă de stocul de material genetic. "Acum vedem importanţa băncilor de celule stem. Din fericire, în România avem numeroase bănci private ce oferă opţiunea recoltării la naştere a celulelor stem, permiţând astfel accesul la terapii inovatoare în viitor", explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.
La fel de importantă ca existenţa unor bănci de celule stem este recoltarea întregului ţesut placentar la naştere, alături de sânge şi ţesut ombilical, şi stocarea lor în regim de criogenie. Placenta conţine cea mai mare cantitate de celule stem, de diverse tipuri, care pot fi utilizate în terapii destinate nu doar copilului de la care se recoltează, ci şi membrilor familiei lui. Această facilitate este disponibilă la noi în ţară.
"Placenta conţine inclusiv celule imuno-evazive, cu exprimare redusă sau chiar zero a markerilor de compatibilitate HLA, facilitând astfel utilizarea lor pentru orice membru al familiei. Prin recoltarea şi stocarea placentei în întregime, părinţii asigură accesul la multiple unităţi sursă de celule stem, cu potenţial în tratarea a zeci de boli grave, pentru copilul la naşterea căruia au fost recoltate, dar şi pentru fraţii acestuia sau pentru bunici. România este una dintre puţinele ţări, alături de Germania, Marea Britanie, Cehia şi Slovacia, care oferă această facilitate", a declarat dr. Bogdan Coltor.
Peste 85 de afecţiuni pot fi tratate, în prezent, cu ajutorul celulelor stem recoltate la naştere din cordonul ombilical şi din placentă, de la anumite tipuri de leucemie la scleroză multiplă, tulburări congenitale ale sângelui, neuroblastom şi tulburări metabolice. Cercetătorii estimează că, până în 2030, ar putea fi aprobate între 30 şi 50 de noi terapii celulare pentru boli grave.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
