Noile cercetări arată că probabilitatea ca o persoană să aibă nevoie de un transplant de celule stem de-a lungul vieţii este mult mai mare decât s-a estimat anterior.
Plecând de la utilizarea actuală a celulelor stem hematopoietice (formatoare de sânge), noile cercetări recente arată că 1 din 217 persoane va primi un transplant de celule stem pe parcursul vieţii. Aceste rezultate sunt în contrast puternic cu estimările anterioare, care indicau o probabilitate mult mai mică.
Studiul a calculat aceste probabilităţi analizând numărul de transplanturi efectuate în Statele Unite între 2001 şi 2003, unde celulele stem au fost utilizate pentru a trata diferite afecţiuni. De asemenea, a fost evaluat numărul pacienţilor diagnosticaţi cu boli care pot fi tratate prin transplant, cum ar fi tulburările sanguine, bolile imune şi anumite tipuri de cancer, unde tratamentul cu celule stem este considerat o terapie consacrată.
"Estimările anterioare au subestimat probabilitatea ca o persoană să aibă nevoie de un transplant de-a lungul vieţii, deoarece s-au concentrat doar pe primii 20 de ani de viaţă. Acest nou studiu a utilizat o metodologie care a explorat un orizont de timp mai lung, presupunând o durată de viaţă de 70 de ani. Astfel, cercetătorii au arătat că numărul transplanturilor poate fi mai este redus în copilărie, încă acestea cresc rapid în anii de maturitate", explică Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical al Cord Blood Center.
Totodată, studiul nu ia în considerare numărul de utilizări în scopuri regenerative - cum ar fi utilizarea sângelui ombilical pentru tratarea sechelelor rezultate în urma unui AVC sau pentru tulburările de spectru autist. Deci şansele, în realitate, ar putea fi mult mai mari.
Până în prezent, cercetătorii au reuşit să stabilească faptul că în ţesutul placentar se găsesc şi celule imunoevazive, care pot fi utilizate în tratamentul bolilor pentru orice membru al familiei. La nivel global, există peste 80 de afecţiuni care au protocoale standardizate de utilizare a celulelor stem hematopoietice recoltate la naştere. Acestea includ anumite tipuri de leucemie, scleroză multiplă, tulburări congenitale ale sângelui, neuroblastom şi tulburări metabolice. În plus, iar studiile clinice sugerează rezultate promiţătoare pentru tratarea diabetului, accidentului vascular cerebral (AVC), bolii Parkinson, sclerozei multiple, fibrozei pulmonare şi multe alte afecţiuni. România se numără printre puţinele ţări din Europa în care părinţii au opţiunea de a recolta cea mai mare cantitate de celule stem disponibilă la naştere, prin recoltarea întregului ţesut placentar.