STUDIU: 30% din reprezentanţii generaţiei Z vor să lucreze în domenii tehnice

30% din reprezentanţii generaţiei Z care vor să se angajeze în România îşi doresc să lucreze în domenii tehnice precum: IT, software, hardware, inteligenţă artificială, gaming, inginerie, electronică sau telecomunicaţii, conform studiului recent "Insights PulseZ". Studiul a fost efectuat în rândul unui eşantion reprezentativ naţional din mediul urban şi rural, cu 1200 de tineri cu vârste între 16 şi 24 de ani.

• Generaţia Z: cine sunt cei născuţi în era Internetului?

S-au născut după 1995 şi au energie pentru a învăţa. Sunt inteligenţi, motivaţi să facă o schimbare în lume, inovatori, responsabili şi înţelegători. Numiţi şi "nativi digitali" sau "generaţia reţelei", aceştia au crescut într-o lume modelată de internet. Sunt practici, inteligenţi şi le place să preia conducerea, deoarece sunt curajoşi. Sunt mai nerăbdători şi mai agili decât predecesorii lor din generaţia Millennials şi caută noi provocări şi impulsuri continuu.

• Planuri de viitor ale Generaţiei Z: educaţie şi jobul dorit

Unul din trei tineri plănuieşte să se angajeze în România, în timp ce 21% vor să îşi continue studiile tot în ţară. Sunt 12% care vor să lucreze în străinătate şi tot atâţi cei care vor să-şi deschidă o afacere.

Studii ştiinţifice anterioare demonstrează că această generaţie îşi alege cariera într-un mod diferit faţă de alte generaţii, deoarece o privesc ca pasiune, nu ca pe o simplă meserie. Acest lucru explică de ce, atunci când îşi aleg angajatorul, pentru ei contează cel mai mult să le placă ceea ce fac (82%), echipa şi atmosfera de lucru au de asemenea o importanţă semnificativă (63%), iar abia apoi urmează pachetul salarial şi flexibilitatea programului (60%).

Domeniul de activitate preferat s-a schimbat semnificativ faţă de anul trecut. Dacă în 2020, unul din doi tineri îşi dorea să fie antreprenor sau manager, în 2021, pe lângă domeniile tehnice care cumulează opţiunile a 30% dintre respondenţi, domeniile umaniste precum psihologie, resurse umane, sunt alese de 1 din 4 dintre respondenţi. Următoarele opţiuni profesionale vizează medicină/wellbeing (17%) şi educaţie/training (15%).

Cine sunt cei care doresc să lucreze în domenii tehnice?

70% dintre doritorii de domenii tehnice sunt băieţi, iar 59% dintre ei spun că îşi doresc să înveţe mai multe lucruri ce ţin de domeniul tehnologiei (programare, robotică) pentru a se dezvolta (faţă de 37% la nivelul general al eşantionului). O altă competenţă ce se doreşte a fi dobândită de 39% dintre reprezentanţii acestui segment este munca în echipă, semnificativ mai mult faţă de procentul de 26% la nivel de eşantion. Interesant este şi faptul că 44% dintre cei care doresc să lucreze în domenii tehnice vor să se angajeze în România, mult mai mulţi faţă de nivelul eşantionului total (30%). Pentru ei, să le placă ceea ce fac este cel mai important (76%), alături de împlinirea personală (52%). Viitorii ingineri şi IT-şti studiază la un profil real în prezent (91%) şi majoritatea dintre ei stau cei mai mult pe Instagram (27%).

• Nu-şi doresc o carieră, ci să fie împliniţi personal

Când vine vorba de ce îi motivează pe tineri în viaţă, lucrurile stau în felul următor: pe primul loc se află împlinirea personală (55%), urmată de independenţa financiară (50%) şi de sănătate (43%). Creşte nevoia de dezvoltare psihică şi emoţională (36% faţă de 31% în 2020) şi scade ca număr de menţiuni ideea de a avea o carieră de succes (31% faţă de 36% în 2020).

• Dornici să înveţe pentru a se dezvolta, deşi întâmpină piedici

Puţini dintre cei ce fac parte din Gen Z sunt activi pe piaţa muncii, însă acest lucru nu este un factor care să-i descurajeze din dorinţa de a învăţa abilităţi precum organizarea personală ce priveşte gestionarea timpului şi productivitatea (60%), educaţia financiară/investiţii (60%, în creştere cu 9% faţă de anul precedent) sau dezvoltarea abilităţilor sociale de tip comunicare, empatie şi leadership (54%).

Cu toate acestea, în 2021 tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante lipsuri percepute în ceea ce priveşte dorinţa de educaţie sunt resursele financiare (77%) urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59%) şi de problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55%).

Unde îi găsim în online pe tinerii Generaţiei Z

Angajatorii ce doresc să se apropie şi să interacţioneze cu potenţialii lor tineri angajaţi, ar trebui să-i abordeze pe reţelele sociale unde acestora le place să-şi petreacă timpul. Conform studiului, pe primul loc în topul platformelor social media utilizate de tinerii între 16-21 de ani este Instagram (38%), urmat de Facebook (19%) şi Youtube (15%). Popularitatea se schimbă însă pentru cei cu vârsta între 22-24 de ani, primul loc fiind ocupat de Facebook (28%), Youtube (23%) şi Instagram (18%).

"Generaţia Z este considerată prima generaţie născută într-o perioadă în care internetul şi noile tehnologii sunt disponibile la scară largă, aceşti tineri fiind extrem de conectaţi la mediul digital şi consumatori avizi de social media. Companiile, organizaţiile, dar şi autorităţile se raportează la preferinţele lor în construirea strategiilor de business, dar şi de recrutare." - Alin Claudiu Apostu, coordonator Insights PulseZ

Schimbările pentru care ar trebui să se pregătească angajatorii

Generaţia Z are oportunitatea de a schimba "echilibrul de putere" dintre angajator şi angajat la un model în care, în loc ca angajaţii să încerce să se încadreze într-o cutie numită "fişa postului", organizaţiile vor trebui să adapteze munca în funcţie de setul de abilităţi ale angajatului. Generaţia Z va avea capacitatea de a cere o personalizare mai mare a ceea ce fac la muncă pentru a-şi putea crea un job care să-i satisfacă şi care să se alinieze cu dorinţele lor.

Pentru ca angajatorii să atragă şi să-i reţină pe cei mai buni şi mai străluciţi din această generaţie, va fi nevoie de o gândire diferită. Angajatorii vor trebui să înţeleagă comportamentele şi tendinţele unei generaţii care se aşteaptă la mult mai multă personalizare în ceea ce priveşte modul în care doresc să fie trataţi de către angajatorul lor şi care caută mai mult decât să se potrivească într-o formă deja decupată.