Studiu: "90% din poluanţii care ajung în Marea Neagră sunt PET-uri şi tăcâmuri de unică folosinţă"

Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa a încheiat un proiect prin care biologii au determinat tipurile de deşeuri care ajung în Marea Neagră, din apele râului Buzău şi din Acumularea Siriu, iar rezultatul a arătat că 90% din poluanţi sunt din plastic.

"Cel mai recent poluant cu un impact major asupra mediului şi al sănătăţii umane este PLASTICUL. Acesta reprezintă fracţiunea majoritară a deşeurilor din râuri, mări şi oceane", a fost concluzia bilogilor de la Buzău, care au lucrat cu specialişti din alte patru ţări.

Proiectul denumit "Protecţia cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitorizarea cu instrumente inovatoare de control şi practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor şi poluării cu deşeuri - Protect-Streams-4-sea" s-a derulat pe o perioadă de trei ani, fiind coordonat de Universitatea internaţională Elenă din Grecia cu scopul de a realiza un studiu care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii populaţiei din jurul Mării Negre, dar şi la protecţia mediului.

În perioada 2020-2023, biologii de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa au prelevat atât probe din apă, cât şi din sedimente, fiind prima data când a fost studiată încărcarea microplastic a lacului de acumulare Siriu şi a râului Buzău, în aval de baraj până în localitatea Pătârlagele.

Cu alte cuvinte, acest studiu a arătat care este încărcătura de microplastic, acel plastic invizibil, (fragmente de până în 5 mm) care este privit de biologi ca un poluant de temut pentru că poate ajunge uşor în consumul uman.

"Zona pilot în care Administraţia Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la graniţa cu judeţul Covasna, până în dreptul localităţii Pătârlagele şi a inclus şi Acumularea Siriu. Ne-am îndreptat atenţia către un poluant recent, dar pare a fi de lungă durată, un poluant cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic. Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului. În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68 % reprezintă deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosinţă. Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanţii care ajung în Marea Neagră, dar şi reducerea lor, am achiziţionat prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române", a spus, la închiderea proiectului, Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.

În 19 probe de apă şi sediment, biologii au găsit 4000 de particule de plastic.

"Am analizat 19 probe de apă şi de sediment. S-au identificat 4000 de particule de plastic, o concentraţie medie de 200 de particule pe kilogram în sediment şi 3 particule pe metru cub de apă. Am realizat o analiză de amprentare, am analizat fragmentele pentru a le cunoaşte originea. Fragmentele analizate au fost polipropilenă, polietilenă şi polietilen tereftalat, polimeri utilizaţi în special în recipientele PET, în tacâmuri de unică folosinţă, pungi. O frecvenţă ridicată a înregistrat-o polimerul polistiren, policlorura de vinil şi un elastomer care este utilizat în industria auto", a explicat Oana Ristea.

De asemenea, şi metodele de analize au fost folosite în premieră. Potrivit biologilor, pentru prima dată au fost prelevate carote tocmai pentru a determina concentraţia de plastic din sediment. Această metodă i-a ajutat pe specialişti să afirme că există o strânsă legătură între perioadele cu inundaţii şi poluanţi.

O altă noutate în cadrul proiectului este achiziţia unei ambarcaţiuni adaptate pentru colectarea deşeurilor care plutesc pe suprafaţa Acumulării Siriu. Este prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor deţinută de Apele Române.

"Deplasarea în teren a constat în prelevarea probelor de sediment şi materii în suspensii, atât pe râul Buzău, cât şi pe lacul Siriu. Probele au fost prelevate cu un fileu, iar pe lacul Siriu în timpul deplasării ambarcaţiunii s-a filtrat apa lacului. Pe râul Buzău acel fileu a fost amplasat în albia râului. Printr-un echipament s-au prelevat carote, printr-un cilindru s-au prelevat probe la 60 cm adâncime. Este prima dată când prelevăm, în cadrul laboratorului nostru. Am încercat să corelăm perioadele de inundaţii cu acumularea de microplastic şi într-adevăr carotele care au fost pe secţiuni de 3 ani s-au corelat cu perioadele de viituri care au transportat materiile plastice de mici dimensiuni odată cu viitura", a declarant Alina Constantin, biolog în cadrul ABA Buzău-Ialomiţa.

Scopul studiilor este îmbunătăţirea legislaţiei de protecţie a mediului în asa fel încât să se reducă poluarea apelor. De asemenea, toate rezultatele studiilor vor fi publicate în diferite reviste ştiinţifice, atât din România, cât şi în cele cinci ţări participante în proiect, respectiv Grecia, Armenia (Young Foresters Union), Republica Moldova ( Eco-TIRAS Asociaţia internaţională River Keepers) şi Turcia (Universitatea Artvin Coruh).

În acelaşi timp, pe dura proiectului au fost desfăşurate, în Buzău, acţiuni de ecologizare a râului Buzău, bilogii subliniind nevoia colectării selective, în condiţiile în care cele mai multe deşeuri găsite provin din PET-uri, dar şi tacâmuri de unică folosinţă.

"Noi am punctat nevoia colectării selective. Dacă ai infrastructura, eşti obligat moral să realizezi această colectare selectivă. Noi am pus în zonele unde se opresc turiştii să admire zona, la Siriu, la Belvedere, am pus nişte containere pentru sticle. Plasticul acesta influenţează atât mediul, cât şi starea de sănătate a oamenilor. Studierea microplasticului - plasticul invizibil a prezentat o noutate în cadrul apelor interioare, în cadrul Acumulării Siriu. Acest microplastic este peste tot. Nu este în cantitate foarte mare, dar noi spunem că este un semnal de alarmă pentru că este prezent", a subliniat Oana Ristea.

Proiectul a fost finanţat prin EU INTERREG IV "Joint Operational Programme Black Sea Basin 2014-2020", beneficiind de un buget total de peste 900.000 de euro.