EnglishDouă treimi dintre români îşi caracterizează ţara prin cuvinte pozitive ("frumoasă", "acasă", "minunată", "pitorească" etc), iar 33,6% îi atribuie epitete negative ("corupţie", "sărăcie", "haos", "paradox" etc.), potrivit studiului de cercetare "Percepţia românilor despre brandul de ţară al României", realizat în mediul online pe un eşantion de 223 de respondenţi, de către Mihaela Ivan (Kooperativa2.0) în colaborere cu Mednet Marketing Research Center.
59,6% dintre respondenţi se simt mereu mândri că sunt din România, 31,4% au acest sentiment uneori, iar 9% susţin că nu sunt mândri. De asemenea, 78,5% dintre subiecţi nu au ascuns că sunt din România când au fost plecaţi în străinătate.
Cei chestionaţi consideră, în proporţie de 61% că ospitalitatea este trăsătura românilor care ar trebui promovată, alături de inventivitate (52,5%), adaptabilitate (48,9%) şi inteligenţă (48%).
În top 10 personalităţi reprezentative pentru Romania, pe primul loc este Nadia Comăneci, urmată de Constantin Brâncuşi şi Gheorghe Hagi. Printre primele zece simboluri culinare reprezentative pentru ţara noastră, sarmalele ocupă prima poziţie, urmate de mămăligă şi mici.
Cât priveşte imaginea României în Europa, părerile sunt împărţite, 11,7% dintre persoane considerând că ea este foarte rea şi 37,2% rea. Acelaşi procentaj susţine că imaginea ţării este satisfăcătoare. Doar 9% dintre oameni sunt de părere că imaginea este bună şi 0,9% foarte bună. 93,8% nu sunt mulţumiţi de felul în care este promovată ţara noastră.
Întrebaţi, ce îşi amintesc din campanile de promovare a României, 27,8% nu ştiu, 22% dintre respondenţi au răspuns că frunza, 21,1% reclamele tv, 12,6% scandalurile, 10,8% costurile ridicate, 8,1% Elena Udrea, iar 7,2% denumirea campaniilor.
Promovarea ţării noastre este făcută de 27,4% dintre respondenţi prin recomandarea obiectivelor turistice, 30,9% vorbind frumos despre ţară, 18,8% printr-un comportament civilizat, iar 17% scriind pe blog.
Brandul de ţară este definit de către 59,2% dintre subiecţi drept "crearea unei identităţi unice şi competitive". Totuşi, 53,8% nu ştiu dacă România are nevoie de o strategie de brand de ţară, 44% au răspuns pozitiv, iar 2,2% consideră că România nu are nevoie de aşa ceva. Respondenţii sunt de părere că beneficiile brandului de ţară sunt: dezvoltarea turismului (85,7%), creşterea economică (67,3%), promovarea culturii (65,9%), promovarea propriilor mărci (64,6%), dezvoltarea societăţii (57%), descoperirea propriei identităţi (45,3%), creşterea ratingului de ţară (44,4%) şi diferenţierea românilor de rromi (39,9%).
Topul brandurilor româneşti pe care respondenţii le-ar recomanda străinilor include: Borsec (68,6%), Napolact (55,6%), Gerovital (55,2%), La Dorna (52,5%), Jolidon (47,1%), Farmec (43,9%), Plafar (43,5%), Fares (37,2%), Poiana (31,4%), Cris-Tim (15,7%) şi Dacia (4%).
Din punct de vedere al educaţiei respondenţilor, ultimul nivel de studiu este, în principal, cel universitar (45,3%), urmat de cel post-universitar. De asemenea, cei chestionaţi au acces la informaţii din mediul online, iar 47,1% sunt bloggeri.
Instrumentul anchetei sociologice a fost promovat şi aplicat în mediul online unui eşention de 223 de respondenţi, în perioada 17-22 iunie 2013. Marja de eroare a studiului este de +/-4,23%.
Cercetarea face parte dintr-o acţiune a bloggerilor români, susţinută de Kooperativa 2.0, cu scopul de a evidenţia nevoia brandului de ţară, precum şi capacitatea şi dorinţa de implicare a mediului online în această strategie de promovare a ţării noastre.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
