STUDIU EY: Zona Euro îşi va reveni treptat pe fondul unei creşteri estimate a exporturilor de 3,7% în 2015

Deşi în a doua jumătate din 2014 redresarea economică a continuat lent, iar temerile privind perspectivele pe termen lung ale Zonei Euro au fost realimentate, creşterea PIB-ului regiunii este estimată că va evolua pozitiv, de la 0,8% în 2014, la 1,2% în 2015, potrivit unui studiu al EY trimis astăzi redacţiei.

Aşadar, EY aşteaptă o creştere de 1,6% pe an între 2016 şi 2018, se arată în prognoza din decembrie Eurozone Forecast (EEF) a companiei de audit şi consultanţă. Impactul generat de efectele combinate ale slăbirii monedei euro, relaxării fiscale, scăderii preţurilor petrolului şi creşterii încrederii din sectorul bancar va conduce la redresarea treptată a Zonei Euro, susţin analiştii.

Ţara noastră a depăşit aşteptările în trimestrul al treilea, cu o majorare estimată a produsului intern brut de peste 2% de la an la an, marcând una din cele mai rapide creşteri din Uniunea Europeană. Avansul surprinzător de mare din T3, de 1,9%, a urmat estimărilor revizuite în scădere de 0,3% în T2 şi unei creşteri de 0,5% în T1, în contextul în care datele anterioare indicaseră două scăderi consecutive şi, prin urmare, intrarea în recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2014. Revizuirile au fost influenţate de modificările generate în conturile naţiunilor de alinierea la noua metodologie a Sistemului European de conturi.

Deşi profilul trimestrial al României din acest an a fost caracterizat de volatilitate, perspectivele rămân încă destul de optimiste. Sentimentul legat de economie în ţara noastră este, în prezent, peste media înregistrată până acum, producţia industrială şi vânzările cu amănuntul au crescut amândouă cu 5-6% pe an în T3, mai lent decât tendinţele anterioare recente, dar încă destul de puternic, iar importurile au atins un nou vârf în T3, în linie cu cererea internă în creştere. În condiţiile în care revenirea economică din zona euro nu va înregistra un impas per ansamblul regiunii, ne putem aştepta ca PIB-ul să crească cu 2% în 2014 şi cu peste 2,5% în 2015, arată specialiştii EY.

Perspectivele economice ale României rămân dependente în mare măsură de Uniunea Europeană, care absoarbe 70% din exporturi. Cota exporturilor româneşti către piaţa mondială e de aşteptat să crească cu 4,1% în 2014 şi cu 4,6% în 2015, comparativ cu doar 2,5% înregistrată anul trecut. Presupunând că economia europeană îşi va continua revenirea, creşterea PIB-ului ţării noastre este aşteptată să înregistreze o medie anuală de 3,4% în perioada 2015-2020.

Zona Euro se va bucura de o cerere puternică în privinţa exporturilor în 2015 - înregistrând o accelerare a creşterii de la 3,4% în 2014, la 3,7% în 2015, urmată de o medie de 4% între 2016 şi 2018 - pe măsură ce Statele Unite şi Marea Britanie îşi vor continua redresarea economică, iar o monedă euro mai slabă va ajuta economiile mai puţin competitive din regiunea euro. Mai mult decât atât, pe fondul operaţiunii Băncii Central-Europene (BCE) de revizuire a calităţii activelor (AQR), care a ajutat la restabilirea încrederii în sectorul bancar, alături de măsurile complementare luate de BCE pentru creşterea nivelurilor de lichiditate, a creşterii nivelului de încredere a mediului de afaceri în economie, începând cu anul 2015 accesul la finanţare ar trebui să fie mult mai uşor.

Gospodăriile, afacerile şi guvernele din aproape toate ţările vor fi nevoite să menţină sub control creşterea cheltuielilor pentru a reduce nivelul de îndatorare. Ritmul de creştere a Zonei Euro între 2016 şi 2018 va fi cu mai mult de o jumătate de punct procentual mai scăzut decât în deceniul de dinainte de 2007, când creşterea PIB-ului s-a situat la o medie de 2,3% pe an.

De subliniat este faptul că factorii de decizie dispun de un arsenal mult diminuat de măsuri prin care să contrabalanseze eventuale dezechilibre viitoare. Cu opt state membre ale zonei Euro înregistrând o datorie publică de peste 90% din PIB, şase dintre acestea având un nivel de peste 100%, guvernele dispun de un spaţiu de manevră minimal pentru stimulente financiare. Iar, în eventualitatea că inflaţia nu va creşte la fel de repede precum se anticipează pentru anii care vin, nu este limpede dacă un eventual program de achiziţie de obligaţiuni suverane de mari dimensiuni s-ar putea dovedi la fel de puternic precum s-ar fi putut dovedi cu un an sau doi în urmă, punctează EY.

Odată cu creşterea accesului la finanţări şi îmbunătăţirii constante a condiţiilor de creditare, investiţiile fixe totale din Zona Euro sunt estimate să crească de la zero în 2014, la 0,9% în 2015 şi la 2,7% în 2016, înainte de a se stabiliza la aproximativ 2,5%. Mai mult, odată cu eforturile BCE de revigorare a pieţei de valori mobiliare garantate cu active - permiţând, astfel, băncilor să vândă credite şi să facă mai mult loc împrumuturilor în bilanţurile lor - există potenţialul necesar pentru activarea unui scenariu pozitiv.

De asemenea, merită luat în considerare potenţialul de creştere a riscului din partea investiţiilor străine directe efectuate în cadru intern (FDI). Unele ţări, mai ales Spania şi Irlanda, au beneficiat deja substanţial de creşteri ale fluxurilor FDI în ultimii ani, graţie unei competitivităţi mult îmbunătăţite în termeni de costuri şi a îmbunătăţirii mediilor de afaceri. O monedă unică în depreciere ar trebui să facă fluxurile FDI interne mult mai atrăgătoare pentru firme din afara Zonei Euro, aşa cum este cazul şi cu eforturile de reformă legate de stimularea creşterii.

După 15 trimestre consecutive cu preţuri ale petrolului de peste 100 dolari barilul, consumatorii trec acum printr-o perioadă neaşteptat de benefică, survenită în urma faptului că o gamă largă de factori legaţi de cerere şi ofertă au împins preţul petrolului sub nivelul de 80 dolari barilul. Acest factor singur ar trebui să crească veniturile reale ale gospodăriilor cu cel puţin 0,3 puncte procentuale în 2015 prin comparaţie cu previziunea anterioară EY din septembrie.

Mai mult, pe măsură ce exporturile continuă să se întărească şi investiţiile de business să îşi intensifice ritmul, piaţa muncii va continua să se însănătoşească, având ca punct de plecare progresele înregistrate în 2014. În consecinţă, rata şomajului va scădea modest - de la 11,5% în octombrie 2014, la puţin peste 11% până la sfârşitul lui 2016 şi la aproximativ 10,5% până la sfârşitul lui 2018.

Luând în calcul aceşti factori de sprijinire a creşterii veniturilor gospodăriilor, EY se aşteaptă ca ritmul de creştere a cheltuielilor de consum să se intensifice de la 0,7% în 2014, la 1,3% în 2015. În orice caz, după sfârşitul acestui orizont de timp e de aşteptat doar un ritm minimal de accelerare a creşterii, de doar 1,4% pe an, în perioada 2016-2018.

EY Eurozone Forecast are la bază modelul Băncii Centrale Europene, folosit în combinaţie modelul Oxford Economics Global Economic. Previziunile şi analizele acoperă întreaga Zonă Euro, împreună cu rapoarte detaliate şi previziuni pentru fiecare stat membru al regiunii.