STUDIU GFK: Europenii se aşteaptă la o ameliorare a crizei

La finele anului trecut, procentajul europenilor care văd o îmbunătăţire în starea economiei şi a veniturilor a crescut faţă de 2012, deşi există fluctuaţii considerabile între previziunile statelor membre, potrivit unui studiu GfK trimis astăzi redacţiei.

Comisia Europeană (CE) preconizează o creştere economică de 1,4% anul acesta, iar în 2015, până la 1,9%. Există, însă, o diferenţă de opinii între ţările aflate într-un stadiu accentuat al recesiunii (Grecia, Italia, Portugalia, Spania) şi statele aflate la polul opus, precum Estonia, Lituania şi Letonia, care anticipează o rată a creşterii de 3-4%.

Potrivit GfK, consolidarea bugetelor şi reformele structurale au pus bazele redresării, dar rata şomajului nu va scădea imediat. Valoarea producţiei şi a comenzilor preluate s-a majorat pentru a patra oară consecutiv în octombrie 2013, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de creştere a producţiei şi comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societăţile comerciale să angajeze personal suplimentar.

CE nu anticipează o scădere accentuată a şomajului nici în Europa, nici în zona euro. Rata şomajului în cele 18 ţări din zona euro va continua, probabil, să rămână la fel de ridicată în 2014 ca în anul anterior, la 12,2%, iar previziunea pentru 2015 este de 11,8%.

Tendinţa pozitivă în Europa se poate observa în progresul diferiţilor indicatori de-a lungul ultimului an. În decembrie 2012, valoarea medie pentru indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situa la -42 puncte, urcând la -29 puncte în iunie. În septembrie 2013, indicatorul înregistra o ameliorare de 35 puncte, ajungând la +6 puncte şi revenind pentru prima dată la o valoare pozitivă.

Aşteptările privind veniturile au înregistrat o tendinţă pozitivă similară, urcând de la -51 puncte în decembrie 2012 la -12 puncte în decembrie 2013. Evoluţia dorinţei de cumpărare a consemnat o creştere de 23 de puncte, de la -33 (decembrie 2012) la -10 (decembrie 2013).

Studiul mai arată că economia italiană nu se poate deocamdată redresa prin propriile ei forţe, fiind necesară o cerere externă mai mare, care să ducă la o sporire a exporturilor. Cursul euro împiedică obţinerea de rezultate mai bune la export. Un curs euro mai mic ar avantaja societăţile comerciale exportatoare la capitolul "vânzări internaţionale", deoarece acestea ar putea să îşi vândă produsele mai ieftin, fără a le fi afectate profiturile. Prim-ministrul italian Enrico Letta a cerut UE măsuri pentru a rezolva problema cursului euro ridicat.

În Spania, economia a avut o creştere uşoară, băncile s-au stabilizat, iar rata şomajului a scăzut, pentru prima dată după câţiva ani.

Economia greacă a continuat să se confrunte cu recesiunea severă la sfârşitul lui 2013, cu toate că declinul performanţelor economice a încetinit în mod constant. Grecii şi-au cheltuit treptat economiile şi se confruntă acum cu un viitor incert. Pe de altă parte, a crescut speranţa într-o mărire a veniturilor pe parcursul următoarelor câteva luni, în principal datorită subvenţiei acordate de UE pentru construirea a patru autostrăzi şi un sezon turistic prolific, anul acesta.

În ţara noastră, exporturile au fost principalul factor pentru creşterea economică, care a crescut cu 4,1% în al treilea trimestru din anul precedent, faţă de 2012. Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează, pentru anii următori, o creştere între 2,5% (2015) şi 3,5% (2018). În perioada ianuarie - septembrie 2013, exporturile s-au majorat cu aproape 9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea din domeniul privat a fost de 0,3% în aceeaşi perioadă de referinţă, mai transmite GfK.