Bucureştiul a stagnat pe locul 108 din 215 într-un clasament al oraşelor cu cea mai bună calitate a vieţii, în timp ce alte oraşe din regiune au înregistrat creşteri, conform rezultatelor unui sondaj anual întocmit de Mercer, citat de NewsIn.
În regiune, Zagreb a urcat de pe locul 106 pe 103, Bratislava a urcat 3 poziţii până pe 88, iar Ljubljana a ajuns pe 78, în urcare de pe 82. Singura capitală din cadrul Uniunii Europene care s-a clasat sub Bucureşti este Sofia care a urcat, totuşi, 4 poziţii până pe 113.
Alte oraşe europene care s-au clasat sub nivelul capitalei României sunt: Belgrad (137), Sarajevo (157), Skopje (151), Kiev (162), Sankt Petersburg (164) sau Moscova (168).
Primul loc al clasamentului este ocupat de Viena, urmată de Zurich şi de Geneva.
Primele zece locuri ale clasamentului sunt dominate de oraşe germane şi elveţiene, dintre care multe şi-au menţinut poziţia din topul de anul trecut. Zurich, pe a doua poziţie, este urmat de Geneva (locul trei), Düsseldorf (locul şase), Munchen (locul şapte), Frankfurt (locul opt) şi Berna (locul nouă).
Pentru prima oară în istoria acestui studiu, oraşele au fost clasificate şi în funcţie de infrastructură. Printre criterii se află accesul la electricitate, la apă potabilă, canalizare, reţele telefonice şi de internet, transport public, traficul rutier şi oferta de zboruri de pe aeroportul localităţii.
Locul ocupat de Bucureşti în topul infrastructurii este 114, fiind cu mult devansat de alte oraşe din regiune, cum ar fi Budapesta care ocupă locul 74, imediat după Roma, şi cu 2 poziţii mai mult decât Praga, locul 76. Totuşi, Bucureştiul devansează Sofia (poziţia 144) sau Zagreb, locul 117, care suferă din pricina lipsei unei reţele de transport subteran.
Singapore domină acest top cu 109.1 puncte, urmat de Munchen şi de Copenhaga. Ca şi în cazul topului calităţii vieţii, Bagdad ocupă ultima poziţie.
Studiul Mercer acoperă, în 2009, 215 oraşe importante de pe glob, iar New York-ul este oraşul de referinţă. Acest studiu este folosit de companiile multinaţionale în procesul de decizie asupra compensaţiilor acordate angajaţilor detaşaţi în diverse ţări de pe glob