STUDIU NAŢIONAL PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE VERZI ÎN ROMÂNIA: Doar 21% dintre autorităţi au respectat în ultimii 2 ani legislaţia privind achiziţiile publice de hârtie ecologică

Doar 21% dintre autorităţi au respectat în ultimii 2 ani legislaţia privind obligativitatea de a face achiziţii publice verzi în ceea ce priveşte hârtia (respectiv hârtie ecologică) - în condiţiile în care hârtia este una dintre categoriile de mari consumabile la nivel de administraţie publică, care generează atât impact major de mediu cât şi cheltuieli semnificative, conform unui comunicat remis redacţiei.

Ritmul achiziţiilor publice verzi la nivelul României este extrem de lent faţă de urgenţa cu care trebuie implementate măsuri privind ţintele de neutralitate climatică, care astfel nu pot fi atinse de România până în 2050 (conform obiectivului UE) - acestea sunt concluziile Etapei I a primului Studiu Naţional privind Achiziţiile Publice Verzi în România, derulat de ARDLD - Asociaţia Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă şi ONV LAW.

Uniunea Europeană solicită statelor membre ca cel puţin 50% din totalul achiziţiilor publice să fie verzi, iar în legislaţia românească exista un Ordin din anul 2018 care obligă autoritaţile publice să respecte o serie de cerinţe minime de protejare a mediului pentru 6 categorii de produse şi servicii. Până în prezent nu a existat nici un instrument oficial de măsurare a respectării acestei obligaţii de către autorităţi.

"În medie, dintr-un număr total de 202 licitaţii pentru hârtie de copiat şi hârtie grafică publicate în sistemul electronic de achiziţii publice SEAP în perioada 13 noiembrie 2018 - 15 mai 2021, 79% dintre autorităţi nu au respectat legislaţia, respectiv nu au introdus în caietele de sarcini criteriile ecologice pentru achiziţia de hârtie. 7% din totalul procedurilor au respectat parţial, iar doar 14% au respectat complet Ghidul de achiziţii publice verzi," declară Alina Bilan, Preşedinte ARDLD şi Partener în cadrul ONV LAW.

Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi cuprinde prevede că autoritatile publice locale sunt obligate să facă achiziţii "verzi" pentru 6 categorii de produse şi servicii pe care le cumpără în mod frecvent prin licitaţie sau achiziţie directă: hârtie de copiat, mobilier, alimente şi servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse şi servicii de curăţenie, echipamente IT de birou. "Astfel, deşi Ordinul privind achiziţiile publice verzi este obligatoriu, cifrele arată că, la peste 2 ani de la adoptarea acestuia, mai mult de 70% dintre autorităţi nu îl aplică," completează Alina Bilan, coordonatorul Studiului.

Prin statutul de membru UE, România este obligată să implementeze şi să promoveze principiile dezvoltării durabile, iar Achiziţiile Publice Verzi sunt parte dintr-un obiectiv strategic UE - Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 12. Ţările membre trebuie să adopte câte un Plan Naţional de Acţiune pentru Achiziţiile Publice Verzi, iar majoritatea statelor membre sunt deja la a-4-a- sau chiar la a 7-a ediţie a acestor planuri (22 de state).

În prezent, România este printre ultimele 3 state din Europa (alături de Luxemburg şi Ungaria) care nu are încă adoptat sau cel puţin publicat un Plan Naţional de Acţiune pentru achiziţii publice verzi, ceea ce explică gradul redus de aplicare de către autorităţi a obligaţiilor privind achiziţiile publice verzi. Până în 2030, UE şi-a sumat reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puţin 55% în raport cu 1990 şi adoptarea Legii europene a climei pentru atingerea acestui obiectiv. Aceasta înseamnă că România va trebui, printre altele, să schimbe radical modul de consum.

Etapele următoare ale Studiului vor face publice procentele de aplicare a criteriilor verzi din procedurile de achiziţie publică pentru celelalte categorii de bunuri şi servicii descrise în Ordin, respectiv autovehicule, mobilier, computere, produse de curăţenie, şamd.