STUDIU SIERRA QUADRANT: De ce ajung firmele în insolvenţă?

România se află în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă şi dificilă perioadă de insolvenţă, pentru firme, iar unul dintre motivele principale este legat de faptul că mulţi investitori au lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului, afirmă experţii de la Sierra Quadrant, într-un studiu privind piaţa insolvenţei, realizat în colaborare cu KeysFin.

Potrivit studiului Sierra Quadrant, remis Redacţiei noastre, realizat pe baza datelor KeysFin, cei aflaţi în această situaţie nu sunt deloc puţini. Studiul relevă faptul că numărul firmelor care intră anual în insolvenţă s-a menţinut constant, în jurul a 7000 de firme, în perioada 2010-2017, cu mici fluctuaţii, de la an la an.

Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 7052 de firme în insolvenţă, cu o cifră de afaceri totală de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6901 companii, cu afaceri totale de 21,4 miliarde de lei. Pentru 2017, dincolo de cifra legată de numărul total al firmelor, nu sunt încă disponibile toate datele financiare.

În statistica generală, ONRC a anunţat un număr de 9102 firme şi PFA intrate în insolvenţă în 2017, în creştere cu 8,73% faţă de anul anterior. Iar primele trei luni din 2018 au adus o creştere cu 19,31% a numărului de cazuri de insolvenţă (2305), faţă de perioada similară din anul trecut.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă în perioada 2010-2018 (T1) sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forţa financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situaţiile de risc.

Pe de altă parte, potrivit studiului Sierra Quadrant, prototipul firmei vulnerabile la insolvenţă este cel al unei microîntreprinderi care activează în primul rând în comerţ, cel mai des în regiunea Bucureşti-Ilfov, şi care este condusă de un om de afaceri român, cu vârsta medie de 50 de ani.

O treime din totalul afacerilor celor aproape 7000 de firme în insolvenţă se înregistrau, potrivit ultimelor date oficiale de la RECOM, în Bucureşti-Ilfov (7,23 miliarde de lei), urmate de business-urile înregistrate în regiunile Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, fiecare de puţin peste 2 miliarde de lei.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă activau, în 2016, în comerţ (1940), urmate de cele din industria prelucrătoare (1323), construcţii (1285), transport & depozitare (444), agricultură (430) şi HORECA (363).

,,Chiar dacă, judecând pe ansamblul economiei, cifra de afaceri afectată de flagelul insolvenţei a scăzut semnificativ din 2010 în 2016, de la 51,1 miliarde lei la 21,4 miliarde lei, la fel de important este că datoriile firmelor insolvente s-au adâncit în această perioadă, de la 57,4 miliarde lei la 75,3 miliarde lei", au declarat experţii Sierra Quadrant.

O altă cifră interesantă este reprezentată de durata medie de viaţă a firmelor, care era în intervalul analizat de 11,3 ani, aproximativ o treime (30.4%) dintre ele fiind active între 6-10 ani.

În ceea ce priveşte profilul acţionarilor firmelor în insolvenţă, cei mai mulţi investitori ajunşi în această situaţie erau bărbaţi (6985), cu vârsta medie de 49,6 ani şi care derulau afaceri în comerţ, sectorul de prelucrare, construcţii, transport şi servicii. În ceea ce priveşte femeile, cei 3876 de acţionari de sex feminin implicaţi în afaceri insolvente se ocupau mai ales cu comerţul şi aveau vârsta medie de 48,5 ani.

Pe ansamblu, mai mult de 90% dintre investitorii companiilor intrate în insolvenţă erau de naţionalitate română (11024), urmaţi de italieni (223), turci (106) şi germani (60).