STUDIU World Vision România: Învăţământul simultan oferă doar servicii educaţionale minimale, spun o treime dintre profesori

Studiul "Evaluarea problemelor educaţionale ale învăţământului simultan", realizat cu sprijinul Lidl România, oferă prima analiză detaliată a impactului acestui sistem asupra accesului la o educaţie de calitate. Învăţământul simultan, prevalent în mediul rural, presupune predarea simultană către elevi din clase diferite, grupate în funcţie de nivel - fie două (Simultan II), trei (Simultan III) sau chiar patru clase (Simultan IV) în aceeaşi sală de clasă, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Aproape o treime dintre cadrele didactice din învăţământul simultan consideră că acest sistem oferă doar servicii educaţionale minimale.

Principalii factori care împiedică profesorii şi învăţătorii din învăţământul simultan să îşi desfăşoare activitatea în bune condiţii sunt lipsa materialelor didactice adecvate pentru acest tip de predare (58%) şi lipsa suportului informaţional (53%), potrivit comunicatului.

Peste o treime dintre profesori întâmpină dificultăţi legate de distanţa mare până la şcoală (39%) şi lipsa mijloacelor de transport care să le permită deplasarea până la şcoală (41%).

Două treimi dintre cadrele didactice intervievate (65%) consideră că sărăcia gospodăriilor de provenienţă a copiilor este principala barieră în calea performanţei acestora în învăţământul simultan. Jumătate dintre cadrele didactie (50%) consideră că implicarea copiilor în activităţi casnice le afectează performanţele şcolare.

40% dintre cadrele didactice din învăţământul simultan sunt nemulţumite de implicarea autorităţilor locale în determinarea familiilor să îşi înscrie/trimită copiii la şcoală, dar şi în asigurarea unei soluţii de transport pentru copiii aflaţi în zone izolate, sau la distanţa mare de unitatea şcolară.

65% dintre cadre didactice consideră că învăţământul simultan este benefic pentru copiii înscrişi pentru că le oferă totuşi o şansă (singura în fapt) de a avea acces la educaţie la nivelul curriculei naţionale.

Matematica (70%) şi limba română/citirea (27%) sunt considerate cele mai dificile materii în predarea simultană.

Studiul poate fi citit integral aici: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/10/Raport-descriptiv-Evaluarea-problemelor-educationale-din-invatamantul-simultan-din-Romania.pdf

Sinteza infografiată a studiului: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/10/Infografic-Evaluarea-problemelor-educationale-din-invatamantul-simultan-1.pdf

O serie de grafice, aici: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/10/Raport-figurativ-Evaluarea-problemelor-educationale-din-invatamantul-simultan-din-Romania.pdf

Metodologia utilizată în cadrul studiului a fost de tip cantitativ, prin anchetă pe bază de chestionare aplicate în rândul învăţătorilor şi profesorilor diriginţi din clase de simultan. Eşantionul rezultat a avut un volum de 402 respondenţi, cadre didactice din învăţământul simultan, iar studiul are reprezentativitate naţională.

În acest context, World Vision România lansează noua abordare a proiectului Pâine şi Mâine, dedicat în noul an şcolar exclusiv elevilor ce studiază în regim simultan.

După un apel public către şcoli, 19 unităţi de învăţământ din 12 judeţe au intrat în program, mai exact 1.030 de elevi de şcoală primară care învaţă în sistem simultan.

"Învăţământul simultan este durerea surdă a şcolii de la sate de prea mult timp. Chiar dacă această formă de învăţământ este cunoscută de către decidenţii naţionali ca fiind deficitară şi este percepută ca problematică de către toţi actorii sistemici, inclusiv de către cadrele didactice. Ultimele trei decenii nu au generat încă intervenţii în domeniu care să propună soluţii sau alternative pentru cei peste 110.000 de copii care sunt beneficiarii acestui sistem. Învăţământul simultan este o soluţie de avarie, dar cerinţele educaţionale sunt aceleaşi ca şi pentru învăţământul obişnuit, inclusiv elementele de evaluare a performanţei elevilor.

Cel mai trist este că acest sistem vine la pachet cu un grad foarte mare de sărăcie al elevilor beneficiari, ceea ce le afectează cu atât mai mult performanţele şcolare. Tocmai de aceea, World Vision România îşi direcţionează programul de masa caldă şi educaţie remedială către şcolile din simultan, pentru o intervenţie complexă acolo unde este cea mai mare nevoie.", a declarat Mihaela Nabăr, directorul executiv al fundaţiei World Vision România.

Problemele cu care se confruntă cadrele didactice din învăţământul simultan

Pentru aproape o treime dintre cadrele didactice din învăţământul simultan perspectiva generală asupra avantajelor oferite de învăţământul simultan copiilor este cea de servicii minimale educaţionale: copiii pot interacţiona cu alţi copii, copiii au posibilitatea de a acumula câteva informaţii. 65% dintre cadre didactice consideră că învăţământul simultan este benefic pentru că le oferă totuşi o şansă (singura în fapt) de a avea acces la educaţie pentru copii din zone afectate de depopulare severă, în condiţiile lipsei facilităţilor de transport.

Pentru majoritatea cadrelor didactice principalii factori de blocaj care împiedică profesorii şi învăţătorii din învăţământul simultan să îşi desfăşoare activitatea în bune condiţii vizează lipsa materialelor didactice adecvate pentru acest tip de predare (58%) şi lipsa suportului informaţional (53%), respectiv a lucrărilor metodice de specialitate care să ofere suport cadrului didactic în adaptarea cerinţelor programei şcolare la realităţile învăţământului simultan.

41% dintre cadrele didactice resimt, chiar la câţiva ani de la debutul în învăţământul simultan, lipsa experienţei în acest tip de activitate didactică. La această pondere se adaugă lipsa recomandărilor curriculare (40%), respectiv a lucrărilor deficitul de pregătire particulară pentru cadrele didactice care profesează într-un astfel de sistem educaţional (34%). Mai mult de o treime dintre cadrele didactice intervievate menţionează ca principale dificultăţi cu care se confruntă sunt distanţa mare până la şcoală (39%) şi lipsa mijloacelor de transport care să permită deplasarea cadrului didactic până la şcoală (41%).

Avantajele financiare oferite nu sunt în măsură să acopere cheltuielile cu deplasarea zilnică şi durata de timp care este pierdută de către cadrul didactic pentru deplasare. Din acest motiv, în cazurile cadrelor didactice navetiste (41% dintre respondenţi) procesul didactic suferă perturbări frecvente generate de cauze diverse de la fenomene meteo care, coroborate cu starea precară a infrastructurii de transport pe timpul iernii sau al toamnei, aduc întârzieri în deplasarea profesorului cu autoturismul personal, până la dereglări în programul mijloacelor de transport în comun acolo unde acesta există.

"Nu mai avem învăţător, nu avem asistentă medicală, nu avem asistent social, nu mai avem pe nimeni de aici din sat. Doar preot. De aceea am rămas doar câţiva şi o să dispărem şi aceştia. Tinerii pleacă atunci când văd că aici nu mai vine nimeni. Dacă am avea bani să construim o casă cu trei camere: pentru învăţător, pentru asistentă medicală şi pentru asistentul social, să nu mai facă naveta. Să stea aici. Şi poate ar mai fi o şansă pentru noi. Sau măcar cineva să dea cineva o parte din bani că mai punem şi noi mână de la mână. Avem nevoie de învăţători şi profesori aici din sat ca de aer. Înţelegem asta şi cerem, rugăm pentru ajutor!" a declarant un viceprimar din mediul rural.

Majoritatea cadrelor didactice intervievate predau în sistem simultan III sau IV, respectiv cu trei sau patru nivele de educaţie în clasă

Principalele dificultăţi pe care cadrul didactic la resimte în activitatea sa la catedră au în vedere în primul rând gestionarea timpului (52% dintre respondenţi), captarea atenţiei copiilor, transmiterea informaţiilor şi interacţiunea cu ei. În condiţiile nevoii de a transmite în aceeaşi unitate de tip trei până la cinci conţinuturi informaţionale, de multe ori slab corelate între ele, procesul de pregătire şi gestionare a lecţiei este o provocare pentru cele mai multe cadre didactice (46%).

"De când am venit aici ca învăţătoare am cerut la inspectorat şi la toate întâlnirile pe care le-am avut la nivel de judeţ: daţi-mi să văd un plan de lecţie model pentru învăţământul simultan cu copii de la clasa 0 la clasa a IV-a, daţi-mi şi mie, vă rog, un exemplu de bună practică în care să împac şi programa şi predarea în simultan. Nimeni nu mi-a dat nimic. Şi eu am vrut să abandonez şi să plec, că simt că efectiv nu reuşesc să fac treabă: pe unul să-l învăţ să ţină creionul în mână, pe celălalt mulţimi, pe al treilea ecuaţii cu două necunoscute. Să vină cineva să mă înveţe cum se face treaba asta într-o singură oră cât să plece fiecare din ei cu lecţia învăţată din clasă. Mi-e milă de ei. Mi-e milă şi de mine câteodată. Nici nu poţi să îi ţii mai mult la şcoală că le e foame şi vine şi părintele şi îţi face scandal. Şi pe bună dreptate." a declarat una dintre învăţătoarele intervievate.

Matematica şi limba română (citirea), cele mai difcile de predate în simultan

Fiecare dintre lecţiile gestionate în regim simultan are un grad ridicat de dificultate. Însă, din curricula şcolară cadrele didactice au evidenţiat două materii care se remarcă prin dificultate de la prima clasă a ciclului primar până la ultima a ciclului gimnazial, respectiv cele două materii care constituie baza Evaluării naţionale: matematica în primul rând (70%) şi limba română/ citirea (27%).

Sărăcia, principala barieră pentru copiii din sistemul simultan

Două treimi dintre cadrele didactice intervievate (65%) consideră că sărăcia gospodăriilor de provenienţă a copiilor este principala barieră în calea performanţei acestora în învăţământul simultan. În cele mai multe dintre gospodăriile cu grad ridicat de sărăcie copiii sunt principalele victime ale condiţiilor de viaţă precare. Lipsa rechizitelor şcolare menţionată de 49% dintre cadrele didactice particularizează doar acest aspect al sărăciei acute indicând oportunitatea unei intervenţii punctuale care să vină în sprijinul acestor copii.

"Copiii sunt foarte sărăcuţi aici la noi şi îmi este foarte milă de ei, că nu au nicio vină. Îşi împart câte trei fraţi aceeaşi pereche de ghete ca să vină la scoală când plouă, ca restul au doar papuci, îi vezi cu hăinuţele rupte, cu mâinile şi năsucurile murdare. Mi-e milă de ei să-i văd cum vin îngheţaţi de frig, să îi ştiu cum stomăcuţurile goale, unii dintre ei şi cu vreo vânătaie de la vreun părinte alcoolic. Cum să-i cert că nu şi-au făcut temele când el n-are nici masă ca lumea acasă pe care să scrie? Cum să vreau să aibă caiete curate când el nici creion nu are sau pix? El vine micuţul de drag la şcoală, că speră să-i fie mai bine în viaţă şi să scape de sărăcia din casa de acum. Dar pentru cei mai mulţi visul asta este rapid spulberat." a declarat o învăţătoare care predă în învăţământul simultan.

Jumătate dintre cadrele didactice (50%) au menţionat ca factor de blocaj al performanţelor şcolare implicarea copiilor (chiar de la vârste foarte mici, din ciclul primar) în activităţi casnice, în special munca în agricultură sau pentru creşterea animalelor, inclusiv muncă remunerată cu ziua în comunitate şi activităţi de îngrijire a fraţilor mai mici şi a gospodăriei. 40% dintre cadrele didactice din învăţământul simultan sunt nemulţumite de implicarea autorităţilor locale în determinarea familiilor să îşi înscrie/trimită copiii la şcoală, dar şi în asigurarea unei soluţii de transport pentru copiii aflaţi în zone izolate sau la distanţa mare de unitatea şcolară.

Soluţii şi intervenţii direct de la cadrele didactice care predau în simultan

Cadrele didactice participante la sondajul de opinie au nevoie imperativă de materiale didactice care să poată fi utilizate în procesul de predare şi care să permită accesarea simultană a copiilor de vârste diferite pentru ani educaţionali diferiţi (60%), de cursuri de pregătire suplimentară pentru învăţământul simultan (56%) şi de lucrări metodice de specialitate. Majoritatea cadrelor didactice solicită sporuri şi compensaţii suplimentare din punct de vedere financiar, mai ales pentru acoperirea cheltuielilor de transport către unităţile şcolare.

Două treimi dintre cadrele didactice intervievate (61%) consideră că schimbarea metodei de predare, cu tot ceea ce include ea (schimbare curriculară, schimbare de metodologie de lucru, metode şi tehnici, obiective didactice şi indicatori de performanţă) este cea mai bună soluţie pentru copiii din zonele în care acum se utilizează învăţământ simultan.

Solicitările cadrelor didactice participante la studiu pentru Ministerul Educaţiei:

să dezvolte şi să implementeze politici şi măsuri pentru a asigura că toţi elevii au acces echitabil la educaţie şi că niciun elev nu este marginalizat sau exclus din acest proces din cauza resurselor sau a altor factori socio-economici.

să implementeze sisteme eficiente de monitorizare şi evaluare a performanţei învăţământului simultan, pentru a identifica şi remedia problemele şi pentru a asigura calitatea şi eficacitatea acestuia.

să investească în cercetare şi inovare pentru a identifica cele mai bune practici în educaţia simultană şi pentru a dezvolta noi tehnologii şi abordări pedagogice care să sprijine acest tip de învăţare.

să ofere informaţii clare şi actualizate despre politicile şi procedurile legate de învăţământul simultan şi să menţină o comunicare deschisă şi transparentă cu toate părţile implicate, inclusiv elevi, părinţi, cadre didactice şi comunitatea în general, ar trebui să ofere orientări clare şi standarde curriculare pentru învăţământul simultan, care să ajute la alinierea materialelor didactice şi a metodologiilor de predare la nevoile şi obiectivele de învăţare specifice acestui mod de predare.

Noua abordare a programul "Pâine şi Mâine", dedicat învăţământului simultan

World Vision România lansează noua abordare a proiectului "Pâine şi Mâine", dedicat în noul an şcolar exclusiv elevilor care învaţă în regim simultan. După un apel public către şcoli, 19 unităţi de învăţământ din 12 judeţe au intrat în program, mai exact 1.030 de elevi de şcoală primară.  Astfel, în noul an scolar prin noua abordare, pe lângă masa caldă oferită elevilor şi cele două ore de educaţie remedială, proiectul va include:  

realizarea unei evaluări aprofundate la nivelul unităţii de învăţământ, a elevilor şi respectiv al cadrelor didactice care vizează înţelegerea unor aspecte legate de infrastructura şcolară, situaţia si vulnerabilităţile elevilor şi a familiilor acestora, dar şi o întelegere a situatiei actuale legate de predarea în simultan.  

Desfăşurarea unor cursuri de formare dedicate cadrelor didactice care predau în simultan pentru a veni în sprijinul lor, pentru îmbunătăţirea actul de predare în regim simultan şi completarea informaţiilor. 

Dotarea scolilor, acolo unde este cazul, cu aparatură digitală si pregatirea cadrelor didactice pentru integrarea digitalizării în procesul de predare. 

Şcoala Părinţilor cu focus pe educatie, nutriţie şi sănătate. 

Activităţi de educaţie non formală pentru elevi pe tot parcursul anului şi pe perioada verii în timpul şcolii de vară.

World Vision România împreună cu Lidl derulează de opt ani programul "Pâine şi Mâine"

Rezultatele programului:

jumătate dintre şcoli raportează o prezenţă a copiilor de 99%, iar o treime de 100%;

74% apreciază că prezenţa la şcoală a copiilor a crescut cu mai mult de 40%;

85% dintre copii şi-au îmbunătăţit rezultatele la matematică, iar 82% la limba română.