SUA, pregătite de apărarea colectivă a aliaţilor

Kamala Harris, vicepreşedintele SUA, a reafirmat, cu prilejul vizitei oficiale de vinerea trecută, la Bucureşti, angajamentul ţării sale de a respecta dispoziţiile articolului 5 din Tratatul NATO, articol care pevede apărarea colectivă, de către toţi aliaţii, a unui stat membru atacat de o ţară terţă.

"Angajamentul SUA faţă de articolul 5 este absolut ferm. Noi luăm foarte în serios acest lucru şi suntem gata să acţionăm şi înţelegem că atacul împotriva unei ţări NATO este un atac împotriva tuturor statelor membre. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt aici să reîntăresc acest angajament al SUA. Puterea alianţei noastre este acum mai mare decât oricând şi include angajamentul nostru de respectare şi apărare a principiilor noastre şi integritatea teritorială a statelor independente. (...) SUA sunt angajate în parteneriatul cu România. Cel mai recent am trimis un batalion din forţele Stryker în România. În acest moment, 2000 de militari americani apără din România Flancul estic al NATO. Este o situaţie dinamică pe care o evaluăm permanent. (...) Am discutat despre toate problemele inclusiv despre cele din zona Mării Negre. Legat de vulnerabilitatea situaţiei în zonă, ne dăm seama de locul geografic al României şi ne uităm şi la ceilalţi aliaţi din Flancul estic, care sunt toţi vulnerabili. De aceea am întărit în ultimele săptămâni sprijinul nostru în funcţie de nevoile care există în aceste state", a declarat Kamala Harris, la finalul discuţiilor pe care le-a avut cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Florin Cîţu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor).

Vicepreşedintele SUA a menţionat că "orice atac intenţionat asupra civililor din Ucraina este o crimă" şi că statele aliate plătesc şi ele preţul acestui război, prin prisma efectelor sancţiunilor economice şi financiare impuse Federaţiei Ruse.

"Suntem într-o situaţie cu totul deosebită. Suntem martori la ororile care se întâmplă în Ucraina. Trebuie să plătim un preţ şi să fim alături de prietenii noştri. Este greu, costă, nu e uşor, dar prietenia se bazează pe valori comune. Am observat la Putin minciuni, dezinformare şi activităţi de agresiune. Considerăm în continuare că diplomaţia este modalitatea de a se rezolva aceste probleme. Trebuie să ne asigurăm că aliaţii noştri sunt puternici şi că există consecinţe serioase în privinţa responsabilităţii în ceea ce face Rusia", a spus Kamala Harris.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat:

"Vizita vicepreşedintelui american reflectă profunzimea parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul SUA pentru securitatea României şi aliaţilor de pe Flancul Estic. Doamna vicepreşedinte a SUA a reconfirmat angajamentul deplin al SUA pentru articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul NATO care garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat membru va primi răspunsul prompt şi decisiv al întregii alianţe. NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României. (...) Am stabilit să cooperăm pentru descurajarea oricărei agresiuni pe Flancul estic cu accent pe partea din zona Mării Negre şi am convenit operaţionalizarea rapidă a grupului de luptă a NATO pe teritoriul României. Rusia şi-a început atacul împotriva Ucrainei din sud, din zona Mării Negre. E un scenariu despre care am avertizat de-a lungul anilor. România are 650 km de graniţă cu Ucraina. Suntem îngrijoraţi în privinţa Flancului Estic şi de aceea lucrăm pentru consolidarea acestuia, care trebuie să fie echilibrat în toate părţile sale. El trebuie să apere întreaga alianţă nord-atlantică. Aliaţii din această zonă trebuie să materializeze o forţă puternică, care să funcţioneze ca un zid de descurajare a oricărei agresiuni. Am discutat despre creşterea prezenţei SUA în Flancul Estic şi despre parteneriatul dintre forţele noastre militare".

Preşedintele Iohannis a amintit că ţara noastră a crescut contribuţia pentru forţele armate, de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut şi că respectă sancţiunile impuse Federaţiei Ruse chiar dacă aceste au implicaţii asupra economiei naţionale.

"Am analizat perspectivele securităţii energetice. Am fost de acord că această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independenţă energetică europeană faţă de gazul rusesc, prin investiţii masive în surse regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor şi interconectivitate crescută", a mai spus Klaus Iohannis.

El a menţionat că a mai discutat cu vicepreşedintele SUA şi chestiunea privind relaxarea regimului de vize pentru cetăţenii români, adică despre programul Visa Waver, şi speră că în curând rezultatele vor fi pozitive.