SUMMIT NATO NATO se extinde în Balcanii de Vest

• Alianţa ezită să înceapă negocierile de aderare cu fostele republici sovietice - Georgia şi Ucraina • Grecia a lăsat Macedonia pe dinafara NATO • Iugoslavia prinde contur în Alianţa Nord-Atlantică

Bucureştiul şi ziua de 3 aprilie 2008 au intrat definitiv în istoria vecinilor noştri balcanici, Croaţia şi Albania. Consiliul Alianţei Nord-Atlantice a decis, ieri, la Palatul Parlamentului, să ofere oficial invitaţii de aderare Albaniei şi Croaţiei, state cu aspiraţii nord-atlantice şi europene mai vechi. "Le salutăm şi le urăm bun venit în familia noastră", a spus Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, la finalul lucrărilor Consiliului Nord-Atlantic.

Aceasta a fost anunţul care a "isterizat" Zagrebul şi Tirana, iar reacţiile şi declaraţiile "spumoase" din partea noilor membri ai Alianţei nu au întârziat să apară.

Preşedintele şi premierul Croaţiei, Stipe Mesic, respectiv, Ivo Sanader, au salutat decizia Consiliului, precizând că statul croat "a făcut eforturi mari pentru a fi acceptat să adere la NATO".

La rândul său, preşedintele Albaniei, Bamir Topi, a subliniat că data 3 aprilie este "o zi foarte importantă pentru Albania, care a devenit membru în marea alianţă a păcii şi securităţii". Bamir Topi a mulţumit României pentru "ospitalitate" şi pentru "lobby" şi a precizat că speră ca preşedintele Traian Băsescu să realizeze, în scurt timp, o vizită oficială în ţara sa.

Aliaţii s-au speriat de Rusia

Rusia şi-a îndeplinit obiectivul declarat, de a-şi obstrucţiona vecinii, Ucraina şi Georgia, să înceapă negocierile de aderare la NATO. Şi asta, în contextul în care, niciun oficial rus nu ajunsese pe pământ românesc, când Consiliul Alianţei Nord-Atlantice a decis să amâ-ne acordarea planul de acţiune pentru aderare (MAP), Georgiei şi Ucrainei. "MAP este următoarea etapă pentru Ucraina şi Georgia", a precizat Jaap de Hoop Scheffer.

O primă evaluare a evoluţiei celor două state ex-sovietice, pentru obţinerea MAP, va avea loc în decembrie, au mai anunţat liderii NATO.

Preşedintele nostru, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că decizia de amânare, în cazul Georgiei şi Ucrainei, aparţine în totalitate Alianţei, un ames-tec al "colosului de la răsărit" în deciziile alianţei fiind exclusă, în opinia sa.

Traian Băsescu a declarat: "Concluzia discuţiilor a fost că cele două ţări nu îndeplinesc încă necesarele criterii pentru a primi MAP. S-a stabilit ca miniştrii de Externe să analizeze, în decembrie, dacă cele două ţări îndeplinesc criteriile pentru a primi MAP şi, în cazul în care le îndeplinesc, miniştrii de Externe să decidă acordarea MAP în decembrie sau atunci când cele două ţări vor îndeplini criteriile, dacă până în acel moment nu se mai organizează un summit NATO. Este puţin probabil ca la summitul NATO din 2009, care va avea loc la Strasbourg, să se discute probleme de extindere şi upgradare de standard. Consiliul NATO a delegat miniştrilor de Externe respon-sabilitatea de a acorda MAP pentru cele două ţări".

Macedonia mai aşteaptă

Grecia a "trântit uşa în nas", la summitul de la Bucureşti, vecinului său Macedonia, deşi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, îşi exprimase încrederea că la eveniment, "uşa Alianţei" va fi larg deschisă pentru toţi candidaţii din Balcani. "Macedonia nu a primit invitaţia de aderare la NATO", a trâmbiţat sec, Jaap de Hoop Scheffer.

Oficialul nu a dorit să comenteze, la finalul reuniunii Consiliului Nord Atlantic, care sunt statele care s-au opus aderării Macedoniei, dar a lăsat să se înţeleagă că este vorba de Grecia, care nu este de acord ca republica ex-iugoslavă să poarte numele unei regiuni din nordul său.

În cele din urmă, opoziţia statului elen s-a dovedit insurmontabilă, ceea ce l-a determinat pe preşedintele SUA, George W. Bush să exclame: "problema numelui trebuie rezolvată rapid!"

În consecinţă liderii Alianţei au stabilit să nu invite Macedonia până când nu-şi va rezolva disputa cu ţara vecină, precizând, totodată, că "nu a fost stabilit un termen limită pentru Macedonia", totul depinzând de soluţionarea cât mai rapidă a diferendului. "Vom înmâna invitaţia de aderare cât se poate de repede, de îndată ce va fi găsită o soluţie acceptabilă", a completat Scheffer.

În semn de protest faţă de decizia Alianţei, jurnaliştii macedoneni, prezenţi la eveniment, au părăsit sala de conferinţe.

"Decizia NATO de a nu invita Macedonia să adere la Alianţa Nord-Atlantică este una foarte nefericită", a declarat, dezamăgit, Ivica Bocevski, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Skopje.

Oficialul macedonean a sub-liniat: "Macedonia este o naţiune europeană şi occidentală şi, din acest motiv, dorim să ne alăturăm atât NATO, cât şi UE, pentru că ambele alianţe sunt bazate pe dreptate, libertate şi pe valori comune. Dar nu pot vedea libertatea şi dreptatea când o ţară mică este obligată să-şi schimbe numele pentru a adera la UE şi la NATO". Bocevski a menţionat că, din punct de vedere al standardelor Alianţei şi al obiectivelor pe care Macedonia trebuia să le îndeplinească, macedonenii sunt deja în NATO. "Am îndeplinit standardele, am îndeplinit criteriile, am îndeplinit obiectivele, suntem, practic, în NATO, dar totuşi, nu oficial din cauza unor motive care nu au nimic în comun cu agenda summitului", a mai spus Bocevski.

De remarcat, poziţia "procedurală" a preşedintelui nos-tru, Traian Băsescu, care a declarat că "Grecia şi-a exercitat pe bună dreptate dreptul de veto în privinţa aderării Republicii Macedonia la NATO", iar celelalte state au procedat corect că şi-au susţinut aliatul.

Totodată, ministrul Afacerilor Externe de la Skopje, Antonio Milososki, a declarat că delegaţia Republicii Macedonia se retrage de la lucrările summit-ului de la Bucureşti.

NATO reface "puzzle-ul" iugoslav

Liderii Alianţei au mai convenit ca alte două foste republicii iugoslave, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru să intre în etapa "dialogului intensificat" cu NATO. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat că alianţa este dispusă să aprofundeze şi cooperarea cu Serbia.

Astfel, într-un viitor apropiat, toate republicile fostei Federaţii Iugoslavia vor redeveni aliaţi în structurile Nord-Atlantice, iar "butoiul cu pulbere al Balcanilor" va mai fi detonat, numai la semnalul NATO.

Totodată, preşedintele nos-tru Traian Băsescu, a precizat că "Bosnia Herţegovina, Muntenegru şi Serbia au primit o creştere a nivelului de cooperare cu NATO, de la Parteneriat pentru Pace, la Dialog Intensificat".

Referitor la Serbia, Băsescu a explicat: "Nu există o solicitare a Serbiei în acest sens, dar au fost insistenţe în interiorul NATO ca Serbiei să i se garanteze relaţia de parteneriat cu NATO, prin acordarea statutului de dialog intensificat care va intra în vigoare la solicitarea Serbiei, când ea va decide să iasă din izolarea faţă de NATO şi când va dori acest lucru".

Liderii alianţei au mai anunţat că următorul Summit NATO va avea loc, în 2009, la graniţa franco-germană, în oraşele Strasbourg şi Kehl.