Anul acesta, România marchează un moment de referinţă în protejarea patrimoniului cultural, găzduind pentru prima dată Summitul European al Patrimoniului Cultural. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a subliniat că 2024 aduce "reuşite reprezentative" în promovarea patrimoniului naţional. Evenimentul, care se va desfăşura între 6 şi 8 octombrie la Bucureşti, este un prilej de a evidenţia progresul României în acest domeniu şi rolul său în cadrul patrimoniului cultural european. Summitul va include ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu, cu două proiecte din România recompensate: Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail din Cluj-Napoca. În cadrul acestui eveniment, vor participa experţi de renume şi lideri culturali din întreaga Europă, iar discuţiile se vor axa pe politicile viitoare privind conservarea patrimoniului cultural.
• Realizările recente
Raluca Turcan a amintit că România a înregistrat succese notabile, precum includerea Ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi a "Frontierelor Imperiului Roman - Dacia" în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De asemenea, în ultimele luni, ctitoriile Domneşti din Ţara Românească şi Moldova, alături de fostele închisori comuniste, au fost incluse pe lista indicativă pentru patrimoniul mondial: "Este o onoare pentru România să găzduiască luna viitoare, pentru prima dată, Summitul European al Patrimoniului Cultural. 2024 este un an cu reuşite reprezentative pentru patrimoniul cultural naţional, iar acest summit confirmă şi el interesul şi progresul României în protejarea şi promovarea propriului patrimoniu, parte a patrimoniului cultural european. Ne aflăm aici într-un spaţiu cu o simbolistică aparte pentru identitatea noastră naţională, care acum se bucură şi de o recunoaştere specială la nivel european. Reamintesc faptul că, în această primăvară, Ateneul Român a primit Marca patrimoniului european din partea Comisiei Europene pentru rolul semnificativ jucat în istoria şi cultura Europei. Consider, deci, găzduirea Galei Europa Nostra la Ateneu un prilej fericit de a sublinia această frumoasă recunoaşterea". Un alt proiect important este restaurarea unor clădiri emblematice, cum ar fi noul sediu al Operei Române din Iaşi şi reabilitarea Teatrului Naţional din Craiova. Investiţiile în case memoriale şi digitalizarea patrimoniului imobil prin programul E-patrimoniu reflectă preocupările actuale pentru protejarea valorilor naţionale. "Vin din Sibiu, acolo unde cultura a fost şi rămâne pilon al dezvoltării comunitare. Mă bucur nespus că proiectul Ministerului Culturii de reabilitare a Bisericii săseşti din Alma Vii, judeţul Sibiu, i-a adus acestei clădiri de patrimoniu oportunitatea de a se afla printre câştigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu/Premiilor Europa Nostra 2024, alături de Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Transilvania şi România au o moştenire multiculturală extraordinară, care aşteaptă să fie descoperită de cât mai mulţi europeni", a punctat Turcan.
• Recunoaşterea internaţională
Secretarul general al Europa Nostra, Sneska Quaedvlieg-Mihailovic, a subliniat că organizarea acestui summit la Bucureşti este un omagiu adus diversităţii şi bogăţiei patrimoniului românesc, dar şi un semn al respectului pentru eforturile continue ale României în conservarea acestuia. Evenimentul va aduce în prim-plan rolul patrimoniului în regenerarea urbană şi rurală, precum şi importanţa aplicării unor principii clare de calitate în restaurarea acestuia. Summitul va culmina cu elaborarea "Manifestului de la Bucureşti", un document esenţial pentru viitoarele politici de protejare a patrimoniului, care va fi prezentat liderilor europeni. România continuă să fie un exemplu de bune practici în domeniul conservării patrimoniului, oferind un model de succes pentru alte ţări din regiune.
• Rolul patrimoniului cultural în dezvoltarea urbană
Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, a evidenţiat importanţa patrimoniului construit în crearea identităţii unui oraş şi valoarea sa economică. Bucureştiul, care găzduieşte numeroase clădiri de patrimoniu, trebuie să devină o piaţă corectă pentru investitori, unde restaurarea şi conservarea monumentelor istorice sunt tratate cu respect şi profesionalism. Summitul European al Patrimoniului Cultural 2024 reprezintă nu doar o recunoaştere a eforturilor României, ci şi o oportunitate de a pune bazele unor politici durabile de protejare a patrimoniului cultural la nivel european. Acesta reafirmă rolul crucial al culturii în dezvoltarea comunităţilor şi în consolidarea identităţii europene.
1. Din păcate
(mesaj trimis de Paul Valentin în data de 20.09.2024, 21:15)
Aș aminti lucrări începute și abandonate deja de ani buni
Curtea Veche București
Cetatea Râșnov
Tribunalul Sibiu
Cred că mai sunt și altele
Ministerul Culturii ar trebui sa se ocupe în loc să se laude.