SUPLIMENT DIKE "Am implementat mai multe proiecte pentru digitalizarea profesiei de avocat"

Reporter: Din 2020 ne confruntăm cu diverse provocări... care a fost cel mai greu moment pentru profesia de avocat?

Traian Briciu: Ne confruntăm cu o perioadă de instabilitate şi insecuritate economică, politică şi socială, care tinde să se permanentizeze. Specialiştii o numesc "permacriză". Aşadar, nu mai putem vorbi de "momente" de criză, în condiţiile în care aceste crize reprezintă un flux constant de cel puţin trei ani, iar o criză o generează pe alta într-un sistem global din ce în ce mai interconectat. Crizele pandemice, geo-politice, energetice etc. au condus la criza economică şi la noi măsuri de austeritate ale guvernelor, care evident că afectează şi avocatura, fie prin măsurile fiscale restrictive aplicate direct profesiilor independente, fie indirect, prin măsurile generale.

Din păcate, aşa cum am spus şi cu alte ocazii, nu ne putem aştepta să revenim "la normal", indiferent ce am face. Putem, însă, să mai reducem din efectele acestor crize prin măsurile pe care le luăm la foc continuu şi să ne adaptăm permanent.

Reporter: Ultimul an ce provocări a lansat?

Traian Briciu: Provocările pe care le întâmpină avocaţii au fost sintetizate într-un material amplu, denumit sugestiv "Sistemul judiciar prin ochii avocaţilor", care a fost transmis autorităţilor şi a fost publicat la 2 octombrie 2023. Acesta reprezintă o sinteză a rapoartelor barourilor privind problemele întâlnite în practica ultimilor ani, dar şi soluţii pentru remedierea problemelor semnalate, referitoare la nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor sau la cuantumul exagerat al unor taxe de timbru. Alte probleme detaliate pe larg în Raport se referă la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării, cum ar fi înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu, reducerea în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a cheltuielilor de judecată aferente onorariilor avocaţilor. Scopul acestui raport făcut public a fost de a provoca un dialog pe marginea problemelor semnalate.

Din fericire, după acest semnal de alarmă, Ministerul Justiţiei şi Parchetul General au luat măsuri pentru remedierea situaţiei plăţii onorariilor avocaţilor care prestează activitate de asistenţă judiciară, iar legislativul a promovat un proces legislativ pentru remedierea problemelor semnalate în privinţa reducerii dreptului la recuperarea cheltuielilor de judecată.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la autorităţi?

Traian Briciu: Principala aşteptare este deschiderea către dialog a autorităţilor, pentru că eu cred că numai prin comunicare pot fi rezolvate anumite probleme. Acesta a fost şi scopul zilei de 4 octombrie 2023, când avocaţii şi-au suspendat activitatea pentru o zi, pentru a atrage atenţia asupra problematicii semnalate în raportul de care vorbeam mai devreme.

Propunerile UNBR au fost promovate pozitiv de toată mass media, dar mai ales au deschis calea unei colaborări eficiente cu autorităţile. Astfel, au avut loc mai multe întâlniri ale delegaţiilor UNBR cu reprezentanţi ai legislativului şi ai justiţiei pentru a discuta punctual problemele expuse în memoriu şi pentru a găsi soluţiile de rezolvare. Au avut loc deja cinci runde de negociere cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, în cadrul Protocolului tripartit privind onorariile pentru oficii.

Reporter: Cât de afectată este activitatea caselor de avocatură după "furtuna" din ultimii trei ani?

Traian Briciu: Dacă faceţi aluzie la ideea de "furtună perfectă", într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani întruneşte toate condiţiile unui astfel de fenomen. Este evident că ne aflăm în faţa unei combinaţii de circumstanţe neobişnuite şi nefavorabile, care se agravează simultan şi prelungesc starea de incertitudine. Totuşi, aşa cum se întâmplă de fiecare dată în momente de criză, există provocări mari şi, în consecinţă, există învingători şi învinşi. Bineînţeles că nu numai în avocatură, ci în toate domeniile. Totuşi, per ansamblu, avocatura a mers în continuare, nu am avut prea multe "evadări" din profesie, ci mai multe intrări. Din păcate, distribuirea avocaţilor în teritoriu ridică unele probleme de viitor, deoarece sensul intrărilor în profesie urmează un parcurs ascendent numai în barourile din oraşele mari.

Reporter: Ce modificări au avut loc în ultimii ani în ceea ce priveşte procesele din instanţe?

Traian Briciu: Aş putea spune că vorbim despre un regres, în urma suspendării repetate a activităţii normale a instanţelor. Începând cu luna iunie 2023, sistemul judiciar a fost grav perturbat, ca urmare a protestelor declanşate de instanţele judecătoreşti, care au decis amânarea judecării tuturor cauzelor considerate ca neavând un caracter urgent. În momentul de faţă, activitatea majorităţii judecătoriilor şi tribunalelor din ţară este afectată în urma măsurii de protest adoptată prin hotărâri ale adunărilor generale din luna decembrie 2023 şi menţinută prin hotărârile adoptate în luna ianuarie 2024.

Încă de la începutul acestor proteste, UNBR a transmis autorităţilor şi a comunicat public o scrisoare deschisă în care afirmă că recunoaşte şi susţine legitimitatea revendicărilor judecătorilor, procurorilor şi ale personalului auxiliar şi consideră inacceptabilă nesocotirea de către alte puteri ale statului a drepturilor consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive, prin zădărnicirea aplicării acestora. Însă, UNBR rămâne consecventă poziţiei sale potrivit căreia problemele cu care se confruntă fiecare profesie juridică, indiferent de gravitatea acestora, trebuie să îşi găsească soluţii care să evite afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Considerăm că rezultatul acestor forme de protest nu poate fi altul decât acumularea şi amplificarea problemelor cu care se confruntă justiţia. Întrucât aceste probleme nu par să-şi găsească rezolvarea prea curând, am considerat că singurul demers juridic care poate avea ca efect soluţionarea problemelor divergente dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească, îl constituie sesizarea Curţii Constituţionale în vederea dezlegării unui posibil conflict de natură constituţională. În acest sens, UNBR a adresat un memoriu autorităţilor competente să sesizeze Curtea Constituţională.

Reporter: Digitalizarea în justiţie este un succes?

Traian Briciu: Digitalizarea în justiţie a fost accelerată în perioada pandemiei, dar este încă la început, faţă de ceea ce urmează. În decembrie 2023, Consiliul UE a anunţat că a pregătit un set de acte normative pentru digitalizarea sistemelor de justiţie, inclusiv un Regulament aplicabil în statele membre fără a fi nevoie de transpunerea în legislaţia naţională.

Noile norme vor permite:

- participarea părţilor şi a altor persoane relevante la audieri în cadrul procedurilor civile, comerciale şi penale prin intermediul videoconferinţei sau al altor tehnologii de comunicare la distanţă;

- comunicarea electronică între persoanele fizice sau juridice sau reprezentanţii acestora şi autorităţile competente;

- recunoaşterea documentelor cu semnături sau sigilii electronice;

- plata taxelor prin mijloace electronice.

Chiar dacă aceste reglementări privesc cooperarea judiciară transfrontalieră, cu siguranţă se vor extinde şi la procedurile interne.

Şi la noi s-a avansat cu implementarea dosarului electronic la mai multe instanţe, cu utilizarea videoconferinţelor şi comunicarea electronică a actelor de procedură. Totuşi, deşi am putea vedea aceste evoluţii ca pe un succes sub aspectul eficienţei muncii, ele comportă şi unele neajunsuri care afectează principiile procesului, în special contradictorialitatea.

Pentru a veni în sprijinul avocaţilor, am implementat deja mai multe proiecte pentru digitalizarea profesiei, cele mai recente fiind platforma cautavocat.ro, accesarea electronică a sistemului de publicitate imobiliară sau aplicaţia informatică prin care avocaţii pot solicita operatorilor UNBR interogarea Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

Însă, comunicarea digitală vine cu foarte multe riscuri pentru profesie, în special cele legate de confidenţialitatea comunicărilor. Dar este clar că, în curând, nu vom mai putea funcţiona fără a apela la comunicarea electronică atât cu instanţele şi cu autorităţile, cât şi cu clienţii, pentru că multe servicii nu vor mai fi disponibile altfel.

Reporter: Cum ar trebui modificată legislaţia din domeniu?

Traian Briciu: Practica avocaturii s-a schimbat foarte mult faţă de anul 1995, când a intrat în vigoare legea privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat, deşi principiile de bază au rămas aceleaşi. Însă, la vremea respectivă, piaţa avocaturii era mai clar delimitată şi relaţia avocat client era una foarte personală. Astăzi, ca urmare a evoluţiei digitalizării şi a diversificării serviciilor, ne confruntăm cu o presiune competitivă mult mai mare, în special din partea furnizorilor non avocaţi. Şi pentru că vorbeam de anumite efecte negative ale digitalizării, unul dintre acestea este comoditizarea serviciilor juridice, ceea ce face ca noi actori intraţi pe piaţă să furnizeze aceste servicii într-un mod standardizat, la tarife mai mici şi în volum mai mare. Clienţii vor acces imediat, fără a ţine prea mult cont de valoarea adăugată pe care o aduce un avocat, iar democratizarea inteligenţei artificiale facilitează această comoditizare.

Prin urmare, avem în vedere noi reglementări, care să asigure o mai bună poziţionare a avocaţilor pe piaţa serviciilor juridice, dar şi în cadrul conlucrărilor interprofesionale, în contextul cererii crescânde de servicii integrate. În acest sens, s-au făcut deja nişte paşi prin modificarea dispoziţiilor care permit acum avocaţilor să-şi facă publicitate şi colaborarea avocaţilor cu platformele de intermediere avocet-client, pentru că este nevoie ca ei să fie cât mai vizibili într-un mediu competitiv atât de mare. Un al doilea pas va fi să întărim poziţia avocatului în cadrul conlucrărilor interprofesionale.

La nivel european au loc schimbări drastice, care se produc mult mai rapid ca altădată. În multe ţări există deja legi care au creat societăţi mixte, ce reunesc avocaţi, contabili, auditori financiari, care să răspundă cererii de servicii integrate. S-a creat şi categoria avocaţilor de întreprindere, care revendică aceleaşi drepturi cu avocaţii înscrişi în barou, în special în privinţa protecţiei secretului profesional. Participarea capitalului terţilor la societăţile de avocatură este permisă deja în mai multe ţări europene. Un trend deosebit de puternic, încurajat de Uniunea Europeană, este finanţarea litigiilor de către terţi. De aceea, ca proiect pentru anul care urmează, va trebui să ne gândim mult mai aplicat şi proactiv la adaptarea legii privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat, în special cu privire la interprofesionalitate, pentru întărirea poziţiei avocatului într-o relaţie interprofesională care oricum există de fapt, ca urmare a cererii de servicii integrate. Un astfel de demers ar fi important şi pentru combaterea avocaturii ilegale, deoarece vedem tot mai multe platforme interprofesionale deReporter: intermediere profesionist-client sau simple site-uri deţinute de SRL-uri care oferă consultanţă juridică prin "avocaţii noştri", fără a asigura garanţiile conferite de lege cu privire la dreptul de alegere a avocatului, evitarea conflictelor de interese sau secretul profesional. Va trebui deci să stabilim foarte clar în ce condiţii poate un avocat să conlucreze cu alte profesii, în contextul serviciilor integrate sau al platformelor online multiprofesionale.

Desigur, va trebui să luăm în calcul şi evoluţia tehnologiei, folosirea inteligenţei artificiale de către avocaţi, comunicarea electronică, astfel încât principiile fundamentale ale profesiei să fie respectate. În acest sens, anul 2024 va fi marcat în primul rând de dezbateri ample cu privire la adaptarea profesiei în faţa noilor realităţi.

Reporter: Cu ce speranţe începeţi anul 2024?

Traian Briciu: Cu speranţa că vom reuşi să depăşim provocările anului 2024, care vor veni din implementarea digitalizării şi din criza economică. Am avut deja un semnal de alarmă din primele zile ale acestui an, în privinţa unor posibile atacuri informatice. Un lider mondial în securitate cibernetică a avertizat zilele acestea că anul 2024 va fi marcat de atacuri cibernetice de tip ransomware, iar sectorul medical şi birourile de avocatură sunt mai vulnerabile la furtul de date. Astfel că prioritizăm strategiile de apărare în acest sens.

Însă, cum spuneam şi la început, vorbim de "permacriză", de evoluţii neaşteptate ale mediului social şi economic, aşa că nu ne aşteptăm la o perioadă de acalmie. Important este să rămânem vigilenţi şi pregătiţi să reacţionăm.

Reporter: Vă mulţumim!