SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Sustenabilitatea nu mai este o opţiune, ci o obligaţie faţă de noi şi faţă de generaţiile viitoare"

Reporter: Cum a luat naştere Asociaţia Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă şi cum promovaţi aspectele ce ţin de o economie sustenabilă?

Alina Bilan: ARDLD a fost înfiinţată în 2000, anul în care ONU organiza Summit-ul Mileniului, ocazie cu care ţările membre şi-au asumat Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniulu (ODM). Intenţia fondatorilor ARDLD a fost aceea de a crea o masă critică de competenţă capabilă să contribuie la implementarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă la nivel local. A fost o opţiune corectă pentru că în 2015, la Conferinţa de la Paris, ONU a adoptat cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă la nivel Global (SDG), obiective care stau la baza tuturor strategiilor de dezvoltare ale ţărilor membre pentru orizontul 2030.

ARDLD nu se limitează doar la promovarea aspectelor de sustenabilitate ce ţin de economie, ci este de peste 22 de ani un factor activ în domeniul susţinerii implementării principiilor dezvoltării durabile în politicile publice din România.

Reporter: Ce proiecte aveţi în derulare anul acesta şi în ce parteneriate sunteţi implicaţi?

Alina Bilan: Proiectele noastre locale şi internaţionale sunt urmă­toarele:

- GPP (Green Public Procurement) - studiul naţional privind utilizarea achiziţiilor publice verzi în România, în parteneriat cu casa de avocatură ONV LAW, şi realizarea de instrumente de politică publică pentru implementarea principiilor achiziţiilor publice verzi. Obiectivul este măsurarea procentului de achiziţii publice verzi în România pentru şase categorii de produse şi servicii şi adaptarea comportamentului cumpărătorului public - principalul achizitor de bunuri, servicii şi lucrări - la principiile sustenabilităţii, fapt care va genera alinierea tuturor furnizorilor la aceste principii, cu efecte benefice asupra producţiei şi consumului responsabil. Anul acesta vom lansa a doua parte a studiului în ceea ce priveşte monitorizarea tuturor achiziţiilor publice pentru autovehicule, produse de curăţenie şi hârtie efectuate între anii 2018 - 2022.

- SDG România - monitorizarea îndeplinirii la nivel local a Obiectivelor Globale de Dezvoltare Durabilă; obiectivul este de a identifica şi promova exemplele de bună practică, de a găsi formule de rezolvare pentru problemele redundante şi de a permite analiza într-un cadru ştiinţific, a elementelor definitorii ale comportamentului experţilor din cadrul autorităţilor locale în raport cu îndeplinirea obiectivelor.

- Arhitectura Sustenabilă - proiect menit să genereze agregarea tuturor resurselor informaţionale din domeniu şi să asigure vizibilitate specialiştilor, furnizorilor de materiale, echipamente şi tehnologii şi tuturor celor care pot contribui la identificarea unor soluţii la provocările pe care le generează spaţiul construit; obiectivul este să contribuim la o dezvoltare urbanistică sustenabilă, respectiv la creşterea calităţii vieţii în spaţiul construit.

- Fundacja SDG - Europejski Instytut Zrownowazonego Rozwoju - participarea ca membru fondator la înfiinţarea unei fundaţii dedicate dezvoltării durabile în Polonia, în parteneriat cu membri marcanţi din societatea poloneză implicaţi în proiecte de dezvoltare durabilă, în scopul de a agrega resurse academice, din administraţie şi din mediul antreprenorial, în vederea asigurării unei contribuţii pentru îndeplinirea ţintelor asociate obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU în zona central şi est-europeană.

Vom participa, în calitate de partener, la conferinţa internaţională Self-government 6.0: social development, public services, modern finance, care va avea loc în iunie, in Polonia, unde vom asigura un panel românesc format din profesori universitari, cercetători, experţi în administraţie şi oameni de afaceri. Acest parteneriat a apărut ca urmare a succesului conferinţei Economics - Finance - Management găzduită tot de Polonia, în 2022, conferinţă la care ARDLD a avut o participare solidă în calitate de reprezentant al României.

• "Sustenabilitatea nu trebuie privită ca obstacol, ci ca o mare oportunitate"

Reporter: Ce înseamnă, în anul 2023, sustenabilitatea pe segmentul dezvoltării locale? Care consideraţi că este rolul dezvoltării durabile în contextul provocărilor ultimilor ani?

Alina Bilan: Subliniez faptul că sustenabilitatea nu mai este o opţiune. Este o obligaţie faţă de noi şi faţă de generaţiile viitoare. Mai mult decât atât, sustenabilitatea nu trebuie privită ca obstacol, ci ca o mare oportunitate. Preocuparea de a "localiza" obiectivele globale de dezvoltare durabilă este astăzi o prioritate europeană şi mondială. Acest fapt va genera o zonă de oportunitate care trebuie utilizată la nivel local în România prin dezvoltarea unor proiecte inovative ce pot aduce foarte multă valoare adăugată în societate.

Un rol esenţial. La nivel de concept, dezvoltarea durabilă încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om - mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.

Din punct de vedere practic - în ultimii ani - au fost elaborate instrumente care să permită evaluarea complexă a tuturor elementelor. A apărut astfel noul trend mondial ESG (environment, social, governance).

În cazul companiilor, sustenabilitatea nu mai este doar responsabilitatea unor departamente (de public affairs sau de guvernanţă), ci a devenit o prioritate a top managementului, un element central al strategiei de business.

În zona publică, la nivelul adminis­traţiei centrale şi locale, sustenabilitatea va deveni cheia esenţială de verificare a viabilităţii şi bancabilităţii unui proiect.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia viitoare a unei economii durabile?

Alina Bilan: Economia durabilă, economia viitorului este definită de un punct de plecare denumit PPP - people, planet, profit (prosperity). Asta înseamnă progres social, protecţia mediului şi a resurselor şi o dezvoltare economică solidă bazată pe principiile sustenabilităţii. Este pentru prima dată în istoria omenirii când avem resurse de cunoaştere şi resurse tehnologice capabile să furnizeze răspunsuri teoretice şi practice la provocările generate de schimbările climatice, schimbarea paradigmei energetice, crize economice etc. Evoluţia economiei va fi direct legată de evoluţia generală a societăţii. Asistăm la o reconsiderare a modelelor economice, la schimbări profunde de abordare şi la acţiuni concrete de transformare pe direcţia unei dezvoltări durabile a economiei. Asta înseamnă că a fost deja constituită o masă critică necesară pentru iniţierea acestei schimbări. În economie,viitorul aparţine celor care vor înţelege şi vor acţiona la timp.

• "Peste 50% dintre conducătorii autorităţilor locale sau angajaţii implicaţi în proiectele de dezvoltare sunt puţin informaţi despre Agenda 2030"

Reporter: Cât de pregătite sunt autorităţile de la noi din punct de vedere al politicilor sustenabile? Consideraţi că economia circulară primeşte destulă atenţie din partea autorităţilor noastre? Dacă nu, cum credeţi că ar trebui să fie implicarea acestora?

Alina Bilan: Ne aflăm într-o etapă în care conştientizarea joacă un rol crucial. La nivel central există o preocupare reală catalizată de contextul internaţional şi de priorităţile europene în raport cu acest subiect. Provocarea este de a găsi formule eficiente de implementare la nivel local. Analizele efectuate de noi arată că peste 50% dintre conducătorii autorităţilor locale sau angajaţii implicaţi în proiectele de dezvoltare sunt puţin informaţi despre Agenda 2030. Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 şi ţintele stabilite în acest document de politică publică sunt insuficient cunoscute la nivel local. Există disparităţi între comunităţile locale, în funcţie de mărimea acestora şi de tipul de organizare administrativ-teritorială: municipii, oraşe şi comune. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe comunităţi locale şi-au elaborat strategii de dezvoltare locală sau urbană, în special cele are au solicitat finanţare europeană, care cuprind planuri de măsuri ce contribuie la dezvoltarea durabilă în funcţie de specificul local.

Concluzia este că e nevoie de un efort concertat şi o coordonare între instituţiile centrale şi locale, şi fiecare dintre noi avem un rol în acest proces.

Până recent a existat prea puţină preocupare în practică pentru economia circulară, însă odată cu modificările masive ale legislaţiei în domeniul salubrităţii şi a ordonanţei privind regimul deşeurilor, autorităţile sunt obligate să organizeze colectarea selectivă pe fracţii separate şi să implementeze principiul "plăteşte pentru cât arunci".

Există prea puţine licitaţii în care se solicită factori verzi legaţi de economia circulară, deşi modele de bună practică există. Având în vedere complexitatea problemelor cu care se confruntă comunităţile locale la acest moment, consider că numai o legislaţie cu prevederi obligatorii şi o implementare atentă poate conduce la schimbări în ceea ce priveşte aplicarea economiei circulare de către autorităţile noastre. Din studiile noastre efectuate până acum a reieşit că prevederile care au doar caracter de recomandare nu se aplică întrucât nu au sancţiune.

Progrese s-au facut doar în domeniile în care legislaţia de mediu a impus numite condiţii şi nu ca urmare a unei abordări strategice. Dar lucrurile se vor schimba întrucât cursa spre neutralitate climatică ne va obliga pe toţi să nu mai putem ignora economia circulară.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă?

Alina Bilan: Este greu să realizez un clasament. ONU le-a permis ţărilor membre să-şi adapteze stategiile la contextul naţional, res­pectiv regional. Este o abordare firească pentru că nu poţi să evaluezi corect decât în condiţiile în care cunoaşterea contextului este una reală. În România, obstacolele ţin în primul rând de lipsa de internalizare la nivelul conştiinţei publice a importanţei sustenabilităţii, iar pe de altă parte de insuficienţa fondurilor. Majoritatea proiectelor implementate de administraţiile locale în domeniul social, sănătate, educaţie, termoficare, apă şi canal, eficienţă energetică, regenerări urbane, infrastructură rutieră, mobilitate şi transport, sunt finanţate din fonduri europene. Fără aceste fonduri, aceste proiecte nu ar fi fost posibile. Pe de altă parte, fiecare dintre noi trebuie să răspundă unor întrebări simple: cât de implicaţi suntem în efortul de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă, cum îi afectează pe ceilalţi ceea ce facem sau nu facem, ce trebuie să facem pentru a-i ajuta pe ceilalţi să înţeleagă şi să-şi îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest fel vom deveni parte a soluţiei şi nu a problemei.

• "Educaţia este o parte esenţială a dezvoltării durabile"

Reporter: Cât de cunoscut este conceptul de sustenabilitate în rândul populaţiei şi care este deschiderea în acest sens?

Alina Bilan: Suntem pe drumul cel bun. Educaţia este o parte esenţială a dezvoltării durabile. Nu putem să discutăm despre sustenabilitate fără o educaţie solidă în această direcţie şi fără o cultură socială cu respect faţă de valorile dezvoltării durabile. Am încredere în noua generaţie şi în capacitatea noastră - ca ţară - de a elabora instrumente eficiente pentru creşterea nivelului de conştientizare şi de implicare în acţiuni concrete.

Reporter: Cât de educată este România faţă de alte ţări europene în privinţa reciclării?

Alina Bilan: Este un proces în derulare. Depinde la cine ne raportăm. Sunt ţări care au internalizat cultural reciclarea ca parte firească a unui comportament responsabil, cu respect faţă de mediu şi faţă de cei din jur. România încă lucrează în direcţia rezolvării unor probleme acute legate de managementul deşeurilor şi asta face ca de multe ori reciclarea să nu fie tratată cu atenţia cuvenită. Suntem europeni, astfel încât alinierea la norme se va face în mod firesc. Este esenţial să subliniem mereu faptul că fiecare dintre noi, prin comportament responsabil, poate şi trebuie să contribuie la efortul comun pentru sustenabilitate.

Reporter: Vă mulţumesc!