SUPLIMENT FONDURI EUROPENE "Alocare de numai 50 milioane euro pentru start-up-urile din mediul rural"

Reporter: Care este situaţia finanţărilor pe care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) le-a făcut în acest an?

Mihai-Liviu Moraru: În primul rând trebuie să vorbim de două aspecte distincte. Vorbim o dată despre programarea 2014-2020, unde am depăşit recent 80% grad de absorbţie, un lucru care, instituţional vorbind, ne onorează şi certifică până la urmă în sens bun istoria acestei instituţii. Al doilea aspect pe care trebuie să îl avem în vedere îl reprezintă alocarea pe care o vom avea la dispoziţie în următorii doi ani, de tranziţie. Ce presupune tranziţia? Accesul la sume din perioada 2021-2027, pe programe pe care le vom lansa în perioada următoare cu submăsurile pe care le-am avut în 2014-2020. Aici, în momentul actual, suntem exact la mijloc, pe o accelerare pe componenta de plăţi şi pe această perspectivă de lansare a submăsurilor noi. Avem deja două submăsuri active, în speţă submăsura 9.1 (Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol) şi submăsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor), situaţia putând fi consultată permanent online, pe pagina de internet a AFIR. Submăsurile sunt accesate rapid. De exemplu, pentru submăsura 17.1, deschisă la 28 iulie 2021, au fost depuse până la 13 august 1075 de proiecte.

Reporter: Când vor apărea submăsurile noi pentru perioada 2021-2027?

Mihai-Liviu Moraru: Submăsurile noi vor apărea odată cu regulamentele europene, odată cu definitivarea Planului Naţional Strategic (PNS), care va avea la bază regulamentele europene. Această întârziere în elaborarea şi aprobarea regulamentelor a dus la acest mecanism de tranziţie pentru următorii doi ani.

Reporter: Care este situaţia plăţilor efectuate, la sfârşitul lunii iulie?

Mihai-Liviu Moraru: La acest moment, avem în total peste 7,57 miliarde euro plăţi efectuate, din care 3 miliarde lei reprezintă plăţile efectuate de AFIR pe primele şapte luni ale anului 2021. Noi avem alt gen de situaţii, de raportări faţă de alte instituţii ale statului. Noi ne raportăm pentru perioada 16 octombrie 2020- 15 octombrie 2021, adică anul financiar european. Aici ne raportăm noi la obiective, neurmărind anul calendaristic. Raportat la acest mod, volumul plăţilor pe investiţii depăşeşte în acest moment 450 milioane euro, strict pe investiţii. Aici mai trebuie specificat ceva, deoarece avem iar o abordare distinctă: targetul nostru se referă strict la componenta europeană, fără bugetul de stat. Cele 450 milioane euro reprezintă strict contribuţia Comisiei Europene. Sperăm ca până la 15 octombrie să depăşim cu mult peste 600 milioane euro, pentru că acolo este punctul de referinţă.

• Drumurile forestiere şi irigaţiile, nefinanţate în următorii doi ani, din fondurile europene

Reporter: În ce investiţii s-au dus sumele respective?

Mihai-Liviu Moraru: Am putea împărţi în trei zone direcţiile principale ale sumelor pe care le alocăm. Vorbim o dată de investiţii la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) - şi aici vorbim de drumuri, apă-canal, investiţii în partea educaţională, în partea culturală - pentru care au fost alocaţi peste un miliard de euro, iar în momentul de faţă absorbţia este undeva la 83%. Mai este submăsura 4.3 (Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice), care a avut la rândul ei mai multe componente: drumurile de exploataţie agricolă, drumurile forestiere şi irigaţiile. Aici alocarea a fost peste 600 milioane euro.

Reporter: Am înţeles că din această submăsură pe perioada 2021-2027 vor rămâne doar drumurile de exploataţie agricolă.

Mihai-Liviu Moraru: Exact, 4.3 cu alocare de 100 milioane euro. Restul, nu sunt prevăzute pentru perioada de tranziţie, adică pentru următorii doi ani. Practic nu vor exista până la finalul anului 2023 sume pentru două dintre obiectivele din submăsura 4.3 şi nici pentru cele dedicate UAT-urilor pentru drumuri şi reţele de apă-canal. Tranziţia aceasta pe următorii doi ani prevede o singură componentă - drumuri de exploataţie agricolă pentru care sunt alocaţi 100 milioane euro. Niciun ban pentru irigaţii, niciun ban pentru drumurile forestiere.

Reporter: Care este a doua zonă de finanţare?

Mihai-Liviu Moraru: Investiţiile în sectorul agricol, care au două submăsuri pilon. Submăsura 4.1 (Investiţii în exploataţii agricole) şi submăsura 4.2 (Investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole). Vioara întâi a mecanismului de tranziţie va fi submăsura 4.2 care va avea o alocare de 760 milioane euro, care va fi împărţită în opt subcomponente, cu alocări distincte pentru sectorul zootehnic, pentru sectorul vegetal, pentru legume, pentru procesare, pentru achiziţii de echipamente şi utilaje...

Reporter: Cine va avea prioritate la finanţările respective? Am înţeles că se doreşte acordarea de punctaj mai mare asociaţiilor de producători.

Mihai-Liviu Moraru: Da. Prioritatea va fi interpretată în nota proiectelor care vor fi depuse. Punctajele sunt gândite pentru a direcţiona finanţarea către anumite sectoare şi această împărţire în opt subcomponente a avut ca obiectiv să nu fie concurenţă foarte mare şi să apară discrepanţe de finanţare între anumite sectoare.

Reporter: Cele 760 milioane euro se vor împărţi în mod egal pe cele opt componente?

Mihai-Liviu Moraru: Nu. De exemplu, pentru legume vor fi 100 milioane euro pentru investiţii în spaţii protejate şi vor fi 50 milioane euro în investiţii în unităţi de depozitare, sortare, procesare. Aici este o alocare distinctă pe baza căreia ştim sigur că banii aceştia vor merge pentru ceea ce înseamnă cultură în spaţii protejate, fiind vorba de un sector sensibil.

Reporter: Veţi monitoriza modul de cheltuire a sumelor, aşa cum aţi făcut şi până acum?

Mihai-Liviu Moraru: Evident. AFIR îşi păstrează toate atribuţiile ca şi până acum în privinţa implementării acestor sume.

Reporter: Ce alte măsuri veţi mai finanţa?

• Peste 11.000 de tineri fermieri, sprijiniţi prin măsura 6.1

Mihai-Liviu Moraru: Pe lângă măsurile 4.1 şi 4.2 intervine această componentă de măsuri forfetare. Aici avem submăsura 6.1 (Instalarea tinerilor fermieri), care a fost o măsură de mare succes şi unde am avut tot timpul un volum mare de depuneri de proiecte.

Reporter: Valoarea proiectelor depuse a fost mai mare decât sumele alocate?

Mihai-Liviu Moraru: De exemplu, am avut acum sesiunea pe Diaspora, care a fost o încercare frumoasă, pentru că s-au depus proiecte pentru jumătate din suma alocată, lucru care pentru noi reprezintă un semn bun. Dar submăsura 6.1 este o submăsură care ridică un grad mare de aşteptare din partea oamenilor şi aici avem o alocare de 100 milioane euro. În cadrul submăsurii avem o creştere a alocărilor; se poate aloca pentru un proiect până la 70.000 euro. Sunt mai multe praguri de alocare: de 40.000, 50.000, 60.000 şi respectiv 70.000 de euro. 70.000 de euro se alocă mai mult pentru componenta green, pentru agricultura ecologică. Diferenţa de alocare o face valoarea producţie standard a fiecărei exploataţii. Pe pagina de internet a AFIR avem un calculator SO (standard-out) unde cine are vreun dubiu privind dimensiunea exploataţiei sau exploataţiile agricole pe care le preia pentru a se instala ca tânăr fermier poate să îşi calculeze pe loc valoarea acelei exploataţii.

Reporter: Câţi beneficiari sunt pe submăsura 6.1?

Mihai-Liviu Moraru: Undeva la 11.500, pentru că a fost o alocare de 460 milioane euro.

Reporter: Ce trebuie să facă un tânăr care doreşte să înfiinţeze o exploataţie în domeniul agricol sau zootehnic?

Mihai-Liviu Moraru: În primul rând trebuie să meargă în spaţiul rural unde să preia o exploataţie de la un bunic, unchi sau o persoană care nu mai poate să desfăşoare o activitate agricolă. Această preluare presupune trecerea ei, în integralitate, în proprietatea sau folosinţa tânărului respectiv. Beneficiarul vine la AFIR cu un plan de afaceri atunci când depune cererea de finanţare.

Reporter: Are nevoie de bani până să vină la dumneavoastră ca să înceapă afacerea? Se presupune că tinerii nu prea deţin resursele financiare necesare.

Mihai-Liviu Moraru: Aici este vorba şi despre mecanismul forfetar care presupune că, după ce tânărul a semnat contractul pentru finanţare, în maximum o lună AFIR îi pune la dispoziţie 75% din sumă, adică plătim în contul beneficiarului 75% din valoarea contractată. Din acel moment se poate apuca de treabă. Existenţa sau nu a unui venit pe care să îl aibă anterior tânărul fermier comportă o discuţie destul de largă şi o tipologie foarte diversă. Nu se interzice existenţa acestei sume. Trebuie menţionat că tânărul preia deja aparent o exploataţie care funcţionează sau care generează un venit. Spre deosebire de submăsurile 4.1 şi 4.2, la submăsura 6.1 nu este nevoie de nicio cofinanţare. De exemplu, la măsura 4.2, e nevoie de o cofinanţare de 50%. La submăsura 6.1, cred că fiecare îşi poate gândi o strategie. Nu e o problemă dacă are un job pe raza comunei respective sau în proximitate. În acelaşi timp ar putea să fie o exploataţie care să genereze un venit de unde să aibă o anumită siguranţă financiară. Alocarea iniţială este o sumă care vine să dea acel start privind o nouă investiţie în domeniul vegetal sau zootehnic.

Reporter: Din situaţiile dumneavoastră, unde au fost mai multe proiecte? În sectorul vegetal sau în cel zootehnic?

Mihai-Liviu Moraru: Cred că în sectorul vegetal.

• Granturi de 50.000 şi 70.000 euro pentru start-up-urile din mediul rural

Reporter: Mai finanţaţi proiecte privind pensiunile agro-turistice din mediul rural?

Mihai-Liviu Moraru: Am finanţat. Acum avem o altă măsură din care ar putea fi finanţate şi acest tip de proiecte; vorbim despre submăsura 6.2 (Înfiinţare activităţi neagricole), care are o alocare de 50 milioane euro pe perioada de tranziţie, alocare 100% nerambursabilă, cu granturi de 50.000 sau 70.000 de euro, în funcţie de tipologia şi codul CAEN, adică de activitatea pe care o va desfăşura beneficiarul. Această submăsură este destinată în primul rând start-up-urilor.

Reporter: Aveţi un target în privinţa numărului start-up-urilor care doriţi să se înfiinţeze în urma acestei alocări?

Mihai-Liviu Moraru: Nu am niciun dubiu că pentru accesare acestei submăsuri va fi o bătălie grea. Este o submăsură de care sunt 101% sigur că ne-ar trebui o alocare mult mai mare. Jumătate din întrebările primite până acum şi din discuţiile pe care le-am avut în teritoriu sunt despre această submăsură. Este cea mai aşteptată.

Reporter: Ce alte submăsuri mai aveţi în perioada următoare?

Mihai-Liviu Moraru: Submăsura 6.3 (Dezvoltarea fermelor mici, de semi-subzistenţă) prin care se acordă o sumă forfetară de 15.000 euro, 100% nerambursabili. Avem pentru ea o alocare de 87 milioane euro. Acestea sunt cele trei măsuri forfetare: două agricole - 6.1 şi 6.3 şi una nonagricolă - 6.2. Terminologia forfetar presupune plata a 75% din valoarea contractului de finanţare imediat după semnarea acestuia.

Reporter: Şi restul de 25%?

Mihai-Liviu Moraru: Restul va fi plătit după ce fiecare vine şi ne explică ce a făcut în doi sau trei ani cu obiectivele pe care şi le-a propus, care se pot plăti sau pot să genereze întrebări. De principiu, fiecare beneficiar după primirea tranşei de 75% se poate apuca de implementarea planului de afaceri şi să încerce să îşi atingă obiectivele pe care şi le-a propus.

Reporter: Sunteţi mulţumit de alocările obţinute pentru următorii doi ani, pentru perioada de tranziţie?

Mihai-Liviu Moraru: În următorii doi ani vom avea acces la 3,2 miliarde euro, adică o treime din alocarea pentru perioada 2021-2027. Alocarea este rezultatul unei consultări, unei negocieri, nu este doar rezultatul unei decizii a unei persoane anume. Alocarea pe care o avem pe submăsura 6.2, de 50 milioane euro, nu o consider suficientă, nici pe departe faţă de nevoile actuale. Restul să aprecieze cei care cunosc situaţia din acest domeniu de activitate. Mi-aş fi dorit o alocare mult mai mare pe submăsura 6.2, strict ca business în spaţiul rural. Pentru că pe baza ei se pot înfiinţa spălătorii auto, frizerii, cabinete veterinare, cabinete stomatologice, o mică fabrică de textile în mediul rural, adică toate serviciile de care au nevoie cetăţenii din mediul rural. Mi-aş dori ca în spaţiul rural să fie încurajată partea de meşteşuguri, care bună parte sunt la apus, deoarece nu mai există tineri care să preia de la cei bătrâni vechile meserii tradiţionale. Această submăsură 6.2 ar putea fi folosită pentru realizarea unui mic atelier meşteşugăresc. Sunt lucruri care s-ar putea face uşor la nivel naţional, cu investiţii mici, care pot genera plusvaloare.

• AFIR - o instituţie cu 1600 de semnături digitale

Reporter: AFIR acordă şi asistenţă sau beneficiarii trebuie să apeleze la o firmă de consultanţă?

Mihai-Liviu Moraru: AFIR nu oferă consultanţă, dar poate oferi îndrumare. Referitor la consultanţă, eu consider că la submăsurile forfetare cu un efort minim, un beneficiar interesat poate să genereze de acasă, online, o cerere de finanţare. Mi-am propus ca obiectiv să putem lansa odată cu formele finale ale ghidurilor pe aceste submăsuri şi a unor îndrumare în privinţa paşilor de făcut pentru întocmirea şi trimiterea online a cererii de finanţare. Evident cei care nu au timp sau care consideră că e mai greu sau foarte greu pot să apeleze şi la firmele de consultanţă. În cazul submăsurilor forfetare, cheltuiala cu consultanţa este o sumă eligibilă, dar nu mai mult de 5% din valoarea proiectului. Iar plata consultanţei nu ar trebui făcută în totalitate la întocmirea cererii de finanţare, ci ar trebui ca firma respectivă să prezinte beneficiarului şansele pe care le are ca solicitarea respectivă să îi fie aprobată. O firmă corectă de consultanţă ar trebui să îi propună beneficiarului ca plata pentru serviciile sale să fie întocmită eşalonat: la întocmirea cererii de finanţare, la semnarea contractului de finanţare şi pe întreaga perioadă de implementare a proiectului. De altfel, pentru ca beneficiarii să afle mai uşor dacă au şanse la finanţare, vom elabora şi ghiduri sintetice pentru submăsuri, în patru pagini fiecare, care pot fi răsfoite uşor şi conţin informaţiile esenţiale menite să îi ajute pe cei interesaţi, înainte de a citi ghidul complet.

Reporter: Toate solicitările se depun online?

Mihai-Liviu Moraru: Da, totul este digitalizat, inclusiv semnarea contractului de finanţare. Primul contact fizic între instituţia noastră şi potenţialii beneficiari are loc la vizita pe teren. Suntem una dintre primele instituţii unde cred că gradul de digitalizare este de 95%. Acum avem şi un parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) în privinţa semnăturii digitale. Avem în jur de 1600 semnături digitale; toată resursa umană a AFIR utilizează semnătura electronică. Depunerea dosarelor se face online, evaluarea, contractarea, achiziţiile, plata. Sunt anumite momente în care facem vizite pe teren sau controale, când constatăm că anumite cereri de finanţare nu corespund realităţii, mai bine zis nu se confirmă. Menţionez că în privinţa neregulilor constatate vorbim de o marjă de sub 5% din numărul total al proiectelor aflate în derulare.

Reporter: Ce doriţi pentru perioada 2021-2027?

Mihai-Liviu Moraru: În primul rând să facem o absorbţie cât mai aproape de 100%. Acesta cred că este primul obiectiv pe care orice instituţie care lucrează cu fonduri europene ar trebui să îl aibă. Dacă ne uităm de-a lungul istoriei existenţei AFIR, cu trei perioade de programare în spate, instituţia noastră a avut tot timpul o performanţă de peste 90% în absorbţia banilor europeni. Cum vor fi gândite alocările sau ce vom face, mai e drum lung; sunt discuţii care se vor purta. Aş dori proceduri mai uşoare. Am încercat în ultimul an să facem tot posibilul în vederea transparentizării activităţii instituţiei, să facilităm accesul la o serie de informaţii, să venim prompt cu anumite informaţii şi clasificări, am introdus o procedură nouă, mai rapidă, de răspuns în trei zile lucrătoare la anumite petiţii şi întrebări, care nu au nevoie de anumite interacţiuni în sistem.

Reporter: Vă mulţumim!