SUPLIMENT FONDURI EUROPENE "Resursele dedicate start-upurilor din mediul rural ar trebui să fie direcţionate prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală"

Reporter: Care este situaţia privind proiectele gestionate de Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) pentru perioada 2014-2020?

Alexandru Potor: Suntem în faza de finalizare a implementării strategiilor de dezvoltare locală. Practic, lucrurile s-au mişcat în această perioadă. Avem 239 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) la nivel naţional care au generat 8740 de cereri de finanţare, ceea ce înseamnă 8740 de proiecte. Alocarea iniţială a fost de 452 milioane euro şi, până acum, au fost efectuate plăţi de 274 milioane euro, adică o absorbţie de 60,67% din suma alocată, dar contractarea depăşeşte 90%. Termenul final de plată este 31 decembrie 2023 şi ne aşteptăm să absorbim întreaga sumă care ne-a fost alocată.

Reporter: Cum vi se par sumele alocate pentrru perioada de tranziţie, adică pentru următorii doi ani?

Alexandru Potor: Este o discuţie foarte intensă deoarece fiecare încearcă să facă lobby pentru instituţiile sau organizaţiiile pe care le reprezintă. Noi considerăm că sumele sunt mici pentru start-up-uri, dar şi pentru GAL-uri. Noi am primit în perioada de tranziţia doar 150 milioane euro pentru toate cele 239 de GAL-uri, ceea ce este foarte puţin având în vedere nevoile de resurse financiare la nivel local. E o discuţie destul de delicată. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă pe viitorul PNS (n.red. - Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală), al cărui prim draft va fi trimis Comisiei Europene până la 31 decembrie 2021. Acolo se va discuta şi despre modul în care vor fi alocate resursele financiare pe diverse măsuri. Suntem atenţi la ce se va întâmpla. Ceea ce se putea dis­cuta pe tranziţie, s-a discutat, s-a finalizat, nu se mai poate întoarce nicio decizie, pentru că deja s-a transmis către Comisie varianta de modificare a PNDR cu includerea sumelor din perioada de tranziţie. De aceea, aşteptăm cu mare încredere să vedem ce se întâmplă în viitorul PNS şi acolo, în mod sigur, pentru GAL-uri vom solicita o resursă financiară conformă necesităţilor actuale. Noi am avut o alocare de 7% din PNDR pilonul II pentru perioada de programare 2014-2020 şi acum aşteptăm să depăşim 10% pentru perioada 2023-2027.

Reporter: GAL-urile vor putea să acceseze fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?

Alexandru Potor: Din păcate, noi am transmis o fişă de reformă în PNRR dedicată GAL-urilor, care se regăsea în primele două drafturi, dar ulterior, când s-a pus problema reducerii numărului de proiecte, a supracontractării şi a încadrării stricte în alocarea de 29,2 miliarde euro, au fost făcute reduceri pe liniile de finanţare şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a decis să renunţe la linia dedicată nouă.

• Portofoliu matur de proiecte, în luna mai 2022

Reporter: Care era necesarul de finanţare pe linia de reformă solicitată de GAL-uri în PNRR?

Alexandru Potor: 400 milioane euro, care urmau să finanţeze cinci direcţii majore: investiţii în infrastructura de mediu, investiţii în infrastructura socială, digitalizarea autorităţilor publice şi agenţilor economici, şi o linie care era dedicată legăturilor dintre mediul rural şi mediul urban - pentru că aici am identificat o problemă foarte mare, adică existenţa unei separaţii între programele dedicate celor două medii. Era vorba despre nişte subcapitole foarte generoase şi ofertante ale acestei linii de finanţare care puteau fi implementate de GAL-uri. Din păcate nu a fost reţinută în PNRR, deoarece Comisia Europeană a obiectat şi a spus că nu ar vrea să fie vorba despre finanţări redundante pentru că acţiunile respective ar putea să fie finanţate din programele operaţionale sau din viitorul PNS pentru perioada 2021-2027. Dar eu am văzut că în PNRR sunt finanţate şi alte obiective de intervenţii care îşi găsesc cores­pondent în finanţările din programele operaţionale actuale şi, de aceea, mi s-a părut un pic bizară abordarea Comisiei, care pentru unii e mumă, iar pentru alţii e ciumă.

Reporter: Pentru perioada următoare, aţi pregătit un set de proiecte care vor putea fi transmise imediat ce vor fi date drumul la apeluri pe diferite măsuri şi submăsuri? Aveţi pregătit un portofoliu de proiecte şi care este valoarea lui?

Alexandru Potor: Fiecare grup de acţiune locală îşi face deja analiza în teritoriul propriu, o prefezabilitate. Noi avem proiecte pregătite instituţional, nu doar la nivel formal pentru fiecar, fiind o linie de finanţare de 5 milioane euro care va fi pusă la lucru în perioada de tranziţie pentru sprijin pregătitor pentru elaborarea viitoarelor strategii de dezvoltare locală. Noi aşteptăm să punem acest sprijin oficial la treabă, începând cu următoarele luni - maximum 6 luni -, iar GAL-urile deja îşi pregătesc portofoliile de proiecte în cadrul viitoarelor strategii în conformitate cu ceea ce va urma în implementarea acestei linii de sprijin pregătitor. Rezultatul final al implementării acestei linii va fi chiar punerea pe masa Ministerului Agriculturii a unui portofoliu complet de proiecte, sistematic, adică nu vor fi zone în care nu vor exista proiecte şi, prin urmare sper ca până la finalul lunii mai 2022 să precizăm clar potofoliul matur de proiecte care pot fi finanţate şi implementate la nivelul grupurilor de acţiune locală. Ar fi cel mai rapid şi poate cel mai ştiinţific mod de abordare a dezvoltării locale pe nişte criterii sistematice, fără să existe pete albe sau zone care nu pot fi acoperite.

Reporter: Cu alte cuvinte, abia în luna mai a anului viitor vom şti exact nevoia de finanţare totală pentru GAL-uri pentru perioada 2021-2027?

Alexandru Potor: Nu. În luna mai vom şti liniile de finanţare, tipurile de proiecte, numărul de beneficiari şi vom fi foarte mult avansaţi. În momentul de faţă fiecare grup de acţiune locală ştie ce nevoie de finanţare e în teritoriu. Acum, ca să fim cinstiţi, sky is the limit. Dacă avem la dispoziţie 2 miliarde euro, vă garantez că avem beneficiari pentru 2 miliarde euro, adică nevoia de finanţare este atât de mare şi diversitatea proiectelor pe care le abordăm este atât de extinsă încât vă garantez că avem clienţi pentru orice resursă financiară pe care le-o punem la dispoziţie. Bani nu prea avem - asta e partea proastă, dar nevoie de finantare există. La niv celor 239 GAL-uri lucrează aproape 1000 de experţi, care asta fac în fiecare zi: bat teritoriul în lung şi în lat, analizează situaţia, discută cu beneficiarii, primesc proiecte, analizează proiecte, le selectează, le trimit spre finanţare şi aşa mai departe. Potenţialul de lucru al FNGAL e o armată care poate asigura distribuirea foarte rapidă a banilor în teritoriu, la firul ierbii, lucru care este cel mai important. Nu există un organism în România care să aibă atâţia oameni în teritoriu, cu birouri, cu autoturisme, cu infrastructura necesară, cu logistica şi cu cunoaşterea - deja de 10 ani - teritoriului unde îşi desfăşoară activitatea. Fiecare loc din România a fost călcat, discutat zilnic; e o structură care s-a menţinut perenă. Nimeni nu a reuşit, aşa cum am făcut noi, FNGAL să menţinem legătura cu toate cele 239 de GAL-uri pentru a menţine vie această reţea.

• Rolul FNGAL în perioada 2021-2027

Reporter: În aceste condiţii, FNGAL ar putea juca un rol mai important în următoarea perioadă de finanţare?

Alexandru Potor: Federaţia a apărut din două motive. Unu: pentru că GAL-urile au simţit nevoia să aibă o voce unică - nu neapărat în sensul de a petiţiona, ci a fi un filtru al problemelor. Pentru o autoritate publică este foarte nociv să primească aceeaşi întrebare de zece ori din partea a o mie de beneficiari, sub diferite forme, fără ca ea să fie înţeleasă. Poate multe dintre dilemele beneficiarilor de proiecte sunt rezolvate în acest moment chiar la nivelul FNGAL, pentru că noi împărtăşim experienţa comună pe care o avem şi evităm greşelile făcute în trecut. Ne coordonăm unii cu alţii. Practic, în loc să trimiţi către o autoritate de management sau o agenţie de plăţi 1000 de întrebări pe aceeaşi temă, le reglementăm intern la nivelul Federaţiei şi le trimitem centralizat, ceea ce este un mare beneficiu pentru autoritatea publică. În acest fel se uniformizează practica, se economiseşte resursa umană la nivelul Ministerului Agriculturii, la nivelul agenţiei de plăţi, la nivelul autorităţii de management. Acesta este unul dintre rolurile primordiale ale FNGAL şi o facem cu voluntar, deoarece nu suntem susţinuţi de vreo resursă financiară a ministerului, ci suntem complet autotnomi, o organizaţie privată. O facem pentru că vrem să susţinem dezvoltarea şi implementarea corectă a strategiilor. FNGAL ajută şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale să nu evolueze într-un mediu haotic. Am menţionat că noi am depus peste 8000 de proiecte. Păi ce ar însemna ca la 8000 de proiecte să ai 1000 de speţe similare puse sub unghiuri diferite şi ministerul sau AFIR să dea pentru aceeaşi problemă răspunsuri contrare. La un asemenea volum de muncă poate interveni eroarea omenească, pentru că nimeni nu este perfect. Tocmai pentru acest lucru FNGAL funcţionează ca un filtru, un paravan, care a preluat multe dintre probleme, le-a domesticit, le-a explicat şi ulterior variantele care trebuia să fie cu adevărat clarificate cu autoritatea de management sau agenţia de plăţi au ajuns la acestea.

• "Fără crearea unui ecosistem economic în mediul rural, atât agricol, cât şi nonagricol, nu o să avem o dezvoltare sănătoasă"

Reporter: Care este relaţia dumneavoastră cu mediul privat de afaceri? Aveţi antreprenori tineri din mediul care vin la dumneavoastră cu anumite proiecte şi vă solicită sprijinul pentru a accesa finanţările din fondurile europene?

Alexandru Potor: Fiecare GAL oferă consultare pe măsurile dedicate start-upurilor din mediul rural şi pe măsurile dedicate tinerilor fermieri. Noi chiar ne mândrim că măsura echivalent 6.1 privind instalarea tinerilor fermieri, care a fost preluată din GAL, a fost cea mai bine distribuită la nivel naţional prin intermediul GAL-urilor, pentru că măsura clasică - derulată direct de Ministerul Agriculturii şi AFIR - a condus la nişte acumulări, la nişte concentrări - câteodată nefireşti - de proiecte în anumite zone sau în anumite judeţe. Şi aici nu aş vrea să greşim; poate că unii au fost mai fâşneţi, mai orientaţi consultanţii din zonele respective. Lucrul acesta nu s-a întâmplat la nivelul GAL-urilor pentru că resursele au fost alocate teritorial, la nivelul acestor grupuri. Vârnd-nevrând, dacă fiecare GAL şi-a pus în strategia proprie o măsură dedicată tinerilor fermieri, banii s-au dus în teritoriul acela, nu au tendinţa să se acumuleze în câteva judeţe, iar în altele să rămână lipsă de finanţare. Din perspectiva asta vom continua să sprijinim tinerii fermieri. Resursele dedicate start-upurilor din mediul rural ar trebui să fie direcţionate prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală. E o măsură care, din punctul meu de vedere ar putea să asigure o distribuţie echitabilă şi echilibrată la nivel naţional a acestor resurse pentru start-up-uri. Tinerii din mediul rural sunt cei care au cea mai mare apetenţă pentru a deschide noi business-uri agricole sau nonagricole în mediul respectiv.

Reporter: În aceste condiţii, este măsura 6.2, anunţată recent de ministrul Adrian Oros pentru luna septembrie, finanţată suficient cu 50 milioane euro?

Alexandru Potor: Nu. Ar trebui să fie finanţată mai consistent submăsura 6.2, pentru că, fără existenţa acestor start-up-uri, fără crearea unui ecosistem economic în mediul rural, atât agricol cât şi nonagricol, nu o să avem o dezvoltare sănătoasă. Să sperăm că în viitor vom avea o finanţare superioară şi pentru această măsură non-agricolă.

Reporter: Vă mulţumim!