SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Este nevoie de o regândire a sistemului de sănătate"

Reporter: Ce influenţă are contextul actual - global şi local - asupra pieţei medicamentelor generice din România?

Simona Cocoş: Cel mai important şi recent factor de influenţă a fost inflaţia, care a crescut costurile pe absolut toate palierele de producţie, de la materie primă, materiale şi ambalaje, la logistică, energie electrică şi servicii. În 2023, s-a realizat o actualizare a preţurilor cu inflaţia la medicamentele cu preţuri până în 50 de lei, măsură care a ajutat la păstrarea pe piaţa din România a unor medicamente accesibile ca preţ. Mai amplu decât atât şi cu perspectivă pe termen lung, există două elemente de context care trebuie luate în calcul - îmbătrânirea populaţiei şi bolile cronice care vor solicita bugete mai mari pentru sănătate. Cheltuielile cu sănătatea cresc oriunde pe glob, iar România trebuie să activeze o strategie sustenabilă care să ia în calcul creşterea ponderii din PIB alocată sănătăţii, precum şi eficientizarea bugetelor prin adopţia genericelor şi biosimilarelor.

Reporter: Asociaţia pe care o conduceţi a atras în repetate rânduri atenţia asupra faptului că industria farma este una strategică, iar autorităţile noastre nu o văd aşa. Care mai este situaţia dialogului cu reprezentanţii statului? Ce aşteptaţi de la aceştia şi ce aţi dori să le transmiteţi?

Simona Cocoş: Discuţii există şi există şi deschidere, cu precădere la nivel parlamentar şi la nivelul Ministerului Sănătăţii. Însă e nevoie de un efort concertat din partea autorităţilor, definirea şi asumarea la nivelul Guvernului a unei politici specifice şi concrete. Care deocamdată nu există. Avem argumente care ţin de situaţia altor ţări, precum Slovenia, Polonia, Irlanda, Franţa, Turcia şi altele, unde producătorii de medicamente exportă la nivel de miliarde de euro, aducând venituri la buget, echilibrând balanţa comercială şi angajând forţă de muncă considerabilă. La acestea se adaugă securizarea disponibilităţii medicamentelor pe piaţa din România. La modul general, medicamentele generice şi biosimilare sunt strategice, deoarece au un preţ mic, tratează majoritatea populaţiei şi generează economii de cost. Astfel, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) poate trata mai mulţi pacienţi.

Reporter: Mereu apare câte o criză de medicamente pe piaţa locală. Ce duce la această situaţie şi cum poate fi rezolvată, în opinia dumneavoastră?

Simona Cocoş: Problemele sunt aceleaşi. Nu se schimbă, doar se acutizează. Politica de preţ neatractivă face ca distribuitorii să prefere pieţe care plătesc mai mult pentru acelaşi medicament. Paradoxul în care se află România este că tratează cu 80% din buget (pentru compensarea necondiţionată) doar 20% dintre pacienţi, iar lipsa susţinerii medicamentelor generice prin politici total neadaptate situaţiei economice a condus la situaţia în care medicamentele generice să nu mai fie sustenabile pe această piaţă.

• "Fabricile actuale de medicamente nu pot acoperi toate nevoile decât, poate, pe anumite arii terapeutice şi afecţiuni"

Reporter: Câte fabrici de medicamente generice avem în prezent, în ţară? Acoperă acestea nevoile consumatorilor? Care sunt presiunile cărora trebuie să le facă faţă aceste unităţi de producţie?

Simona Cocoş: România are peste 20 de fabrici de medicamente. Nu, fabricile actuale nu pot acoperi toate nevoile decât, poate, pe anumite arii terapeutice şi afecţiuni. Avem un număr de generice noi aprobate mai mic de cinci ori decât Germania, de trei ori mai redus decât Polonia şi aproape jumătate din cât are Cehia. Am putea produce mai mult dacă am avea un mediu de operare care să încurajeze investiţiile, adică o fiscalitate non-agresivă, fără sau cu un nivel mic al taxei claw-back, o nouă politică de preţ a medicamentului, noi politici de cheltuire, prescriere şi achiziţie care să ofere mai multe oportunităţi de adopţie a genericelor şi biosimilarelor, aşa cum stipulează şi strategia farmaceutică a Uniunii Europene.

Reporter: Cum a evoluat piaţa medicamentelor generice anul trecut, faţă de 2022, şi care sunt estimările pentru 2024? Care a fost dinamica pe segmentul medicamentelor cu prescripţie şi pe cel al medicamentelor OTC, anul trecut?

Simona Cocoş: Potrivit datelor IQVIA, toată piaţa a crescut în valoare - medicamentele cu prescripţie +14,2%, segmentul spitale +10%, OTC+CHC +11,7%; în volume piaţa a rămas constantă.

Reporter: Ce economii au adus la buget medicamentele generice în 2023?

Simona Cocoş: Medicamentele generice intră pe piaţă cu un preţ, în medie, cu 40% mai mic decât preţul medicamentului de referinţă şi generează în patru ani de la lansare o scădere a preţului medicamentului de referinţă de 51%. Datorită impactului bugetar pozitiv în mai multe arii terapeutice şi creşterii accesibilităţii, accesul pacienţilor români la tratament se poate tripla. Medicamentele generice intrate pe piaţă în perioada 2015 -2022 au generat economii în valoare totală de 1.071 milioane de euro, iar genericele ce vor intra pe piaţă în perioada 2023-2025 vor genera economii totale în valoare de circa 345 de milioane de euro, în următorii cinci ani.

• "Potenţialul se dezvoltă în performanţă dacă este antrenat şi susţinut"

Reporter: Cum vedeţi potenţialul de creştere a industriei farma locale?

Simona Cocoş: Similar cu sportul - potenţialul se dezvoltă în performanţă dacă este antrenat şi susţinut. Altfel se pierde. Există tradiţie şi şcoa­lă în România, există fabrici moderne, de ultimă generaţie, dar mediul în care operează le îngrădeşte dezvoltarea. Ceea ce astăzi asigură stabilitate şi creştere fabricilor româneşti sunt exporturile, unde medicamentele produse local sunt foarte competitive la nivel de calitate şi preţ. Ţările vest-europene susţin medicamentele generice şi biosimilare pentru că aces­tea le asigură un acces crescut şi economii de cost. În România, situaţia stă exact invers.

Reporter: Nevoia de acces la tratament este una din ce în ce mai mare, dar pare tot mai dificilă. Ce măsuri consideraţi că sunt necesare în acest context?

Simona Cocoş: Este nevoie de o regândire a sistemului de sănătate care să ţină cont de faptul că vom avea o populaţie îmbătrânită mai numeroasă, care va trăi mai mult şi care va avea nevoie de mai multe resurse pentru îngrijire.

Se pune problema sustenabilităţii bugetelor de sănătate, cu management financiar eficient şi raţional, a prevenţiei şi regândirea modelelor utilizate până în prezent şi care au aratăt că nu pot satisface cu succes nevoile de sănătate ale unui număr de pacienţi în creştere. Accesul la sănătate pentru cât mai mulţi cetăţeni este principiul director, uman, economic, pentru care România trebuie să abandoneze abordările curente şi istorice de gestionare a sănătăţii.

Reporter: Vă mulţumesc!