SUPLIMENT TRANSELECTRICA Parcursul acţiunii la Bursa de Valori Bucureşti

În baza programului de restructurare în sectorul energiei electrice şi termice, Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica a fost înfiinţată în 2000 prin hotărâ­rea de guvern nr. 627 din 31 iulie prin reorganizarea şi desfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate (CONEL) în patru entităţi independente, în scopul separării activităţilor.

Articolul 5 al hotărârii constituente stabileşte capitalul social al Transelectrica la 4,959 miliarde de ROL, împărţit în 49.598.220 acţiuni.

Pe lângă faptul că Transelectrica a devenit operatorul unic al sistemului naţional de transport de energie electrică, compania a primit, de asemenea, dreptul de a fi operator comercial pe piaţa energiei electrice prin înfiinţarea, în structura companiei, a filialei SC Operatorul Pieţei de Energie Electrică (OPCOM).

Capitalul social vărsat al OPCOM, la data înfiinţării, era de 1,2 milioane de lei, împărţit în 12.035 de acţiuni nominative, având ca obiect de activitate "organizarea, administrarea şi supravegherea pieţelor centralizate de energie electrică şi administrarea şi supravegherea pieţei centralizate din sectorul gazelor naturale".

Conform statutului, OPCOM se supune regulilor ANRE şi are o poziţie independentă în piaţa de energie.

În data de 29 august 2006, Transelectrica a devenit prima companie de stat listată pe Bursa de Valori Bucureşti printr-o ofertă publică iniţială. În cadrul IPO-ului, derulat în perioada 14 - 28 iunie, emitentul a colectat peste 34 milioane de euro prin vânzarea a 10% din capitalul social, respectiv 7.329.787 acţiuni, la un preţ de 16,8 lei/acţiune, urmând ca în data de 29 august 2006, compania să marcheze prima zi de tranzacţionare a acţiunilor pe piaţa reglementată, sub simbolul TEL. La data ofertei, emitentul avea un capital social de 659 milioane de lei, divizat în 65,9 milioane titluri ordinare.

Totodată, listarea companiei a făcut parte din programul guvernamental de sprijinire a pieţei de capital româneşti, intitulat "O piaţă puternică", demarat de Guvernul Tăriceanu.

După listare şi marcarea unui volum însemnat, tranzacţionarea pe acest simbol s-a domolit, deşi cotaţia titlului societăţii a demarat o tendinţă ascendentă ce a dus preţul TEL la maximul istoric, de puţin peste 48 de lei/titlu, atins în finalul primului trimestru din 2007, un randament de aproape 187% faţă de preţul de subscriere. Evoluţia a fost susţinută de indicatorii financiari foarte atractivi şi de confimarea ratei de creştere a profitabilităţii companiei. Profitul net obţinut în 2006 a fost de 280 milioane de lei, de 3,4 ori mai mare decât în 2005.

În decembrie 2006, capitalul social al "Transelectrica" era de 732,9 milioa­ne de lei, împărţit în 73.297.866 de acţiuni. Ministerul Economiei şi Comerţului avea o cotă de 76,5%, în timp ce Fondul Proprietatea avea 13,5%.

A urmat o pantă descendentă abruptă, demarată odată cu luna iulie 2007, în ton cu piaţa, apărută în contextul internaţional precar ce a cuprins pieţele externe pe fondul prospectului recesiunii din 2008. Aceasta a generat retragerea unor investitori din piaţa de capital şi presiune la vânzare. Astfel, preţul TEL a atins un minim istoric de 8,09 lei, în timpul lunii februarie din 2009.

De la acest bottom, cotaţia BET şi a TEL a marcat o revenire pe termen lung, preţul acţiunii emitentului trecut peste 23 de lei în luna mai din 2011, în condiţiile în care s-a discutat pe perioa­da revenirii despre vânzarea de către stat a unor pachete de acţiuni deţinute la Petrom, Transelectrica, Transgaz, Enel sau E.On.

În şedinţa din 8 august, BET s-a prăbuşit cu 7,41%, cel mai puternic din precedentele 15 luni şi din regiune, sub presiunea scăderilor severe de pe pieţele externe, principalul motiv fiind reducerea ratingului triplu-A al datoriilor Statelor Unite de agenţia Standard & Poor¢s. Titlurile Transelectrica au scăzut cu 13,55%, cotaţia emitentului fiind deja înscrisă de o tendinţă descendentă pe termen scurt şi mediu.

În primăvara lui 2012, statul român a organizat cea de-a doua emisiune cu acţiuni TEL, la preţul mediu de circa 15 lei/acţiune, reprezentând 15% din totalul de unităţi constituente ale emitentului, pentru care statul a încasat 37,7 milioane de euro. Oferta secundară de vânzare a fost parte din programul de privatizări a companiilor de stat asumat în 2010 de Guvernul Boc în faţa FMI (alături de Banca Mondială şi Comisia Europeană).

Oferta a fost acoperită în proporţie de 134,18% de investitori, cei mai interesaţi fiind cei din segmentul retail care au subscris 2,844 milioane de acţiuni TEL (258,71% din tranşa alocată lor) la preţuri cuprinse între 14,90 şi 19,20 lei/unitate. Investitorii instituţionali au 11,908 milioane de acţiuni TEL (120,34% din tranşa alocată lor), cel mai mare preţ fiind de 16,10 lei/unitate.

De altfel, în condiţiile ofertei, preţul titlului a înregistrat o accentuare a tendinţei descendente, cotaţia revenind sub 11 lei/acţiune pentru a doua oară de la listare, parcurs apărut şi în condiţiile unor rezultate financiare negative.

Începând cu finalul lunii decembrie 2011, cotaţia emitentului a marcat o nouă întoarcere a tendinţei, în consens cu piaţa, evoluţie demarată de anunţul privind majorarea tarifelor percepute la serviciile oferite de companie, aprobate de ANRE. Cel de transport, principala activitate, era majorat cu 12,7%.

Până în finalul lunii octombrie 2013, cotaţia emitentului a fluctuat într-un interval redus, mai mult lateral.

Detalierea ofertei de obligaţiuni corporative în valoare de 200 milioane de lei anunţată în vara lui 2013 a înscris cotaţia pe o pantă puternic ascendentă, evoluţie susţinută de rezultatele financiare raportate ulterior, pe parcursul anului 2014. Totodată, pentru 2013, compania a anunţat un dividend de 5,5 ori mai mare decât în 2012. "Perspectivele bune (n.r. în condiţiile unui tarif de transport majorat) şi semnalele pozitive pentru primul trimestru din 2014 au poziţionat preţul spre un trend crescător", ne spunea Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni de la Estinvest, în aprilie 2014. Propunerea de dividend a TEL s-a situat mult peste aşteptările investitorilor, oferind unul dintre cele mai mari randamente dintre emitenţii de la BVB, potrivit lui Gabriel Aldea, care adăugă că anterior "TEL s-a tranzacţionat la niveluri care atestau o subevaluare destul de importantă".

Transportatorul naţional de energie Transelectrica (TEL) a raportat, pentru 2014, venituri totale de 2,8 miliarde de lei, cu 16% peste nivelul din 2013. Profitul net al societăţii a fost de 370 milioane de lei, în creştere cu 85% faţă de 2013.

• FP şi-a vândut deţinerea la Transelectrica, în 2014

În prima jumătate a verii lui 2014, Fondul Proprietatea şi-a vândut integral, printr-un plasament privat, întregul pachet de acţiuni deţinut la Transelectrica, respectiv 9.895.212 acţiuni ordinare (13,4990% din acţiuni). Acţionarul majoritar al TEL, statul, a rămas cu o deţinere de 58,6882%, cotă avută şi în prezent. Primul maxim post-criză a fost atins în 19 februarie 2015, de 32,47 lei/titlu.

Începând cu luna martie a anului 2015, cotaţia a intrat din nou într-un interval de preţ restrâns în ceea ce priveşte oscilaţiile de preţ, fluctuaţiile mari fiind asigurate de corecţiile ex-dividend şi de revenirile subsecvente şi de derapajele pieţelor externe, precum cel din finalul lunii ianuarie 2016. Cotaţia TEL a fost împinsă atunci la un minim anual de 26,4 lei/titlu. Profitabilitatea companiei a înregistrat de altfel o diminuare (cu circa o treime) pe parcursul anului 2016, aceasta şi în contextul în care tariful de transport a fost redus de către ANRE cu 10,8% începând cu 1 iulie 2016.

Maximul anului 2016 a fost de 31,15 lei în 3 iunie, aceasta fiind ultima şedinţă în care se puteau achiziţiona titluri ale companiei pentru a beneficia de dividendul de 2,65 lei.

Tendinţa ascendentă a rămas intactă pe durata celor aproape doi ani de consolidare cuprinşi între februarie 2015 şi ianuarie 2017, însă în 27 februarie 2017 cotaţia TEL atinge un nou maximum post-criză, de 33,7 lei, în contextul cererii Statului Român de a distribui cel puţin 90% din profitul companiilor deţinute sub formă de dividende.

Cotaţia coboară cu 7,23% în şedinţa din 6 iunie 2017 ca urmare a corecţiei ex-dividend pentru dividendul distribuit la cererea statului, urmată de o nouă corecţie ex-dividend importantă suferită în 31 octombrie pentru dividendul suplimentar cerut de stat, ce a dus preţul TEL la 26 de lei pentru o acţiune.

Astfel, tendinţa descendentă începută în cea de-a doua jumătate a anului 2017, dată de o nouă scădere a profitabilităţii şi implicit a tarifului de transport (scădere de 9,8%, aplicabil de la 1 iulie 2017), a continuat în 2018, mai exact până la jumătatea anului.

În martie 2018, compania a precizat că, în urma unei cheltuieli stabilite în baza unei decizii de impunere a ANAF, a înregistrat o pierdere contabilă de circa 48 milioane de lei, spre deosebire de un profit net de 26 milioa­ne de lei raportată iniţial. Parcursul descendent a fost accentuat de rezultatele financiare la trei luni, care au arătat o scădere moderată a profitabilităţii, de 4%, în comparaţie cu primele trei luni din 2017, dar o diminuare a veniturilor totale de 39%.

Un minim al perioadei 2014-2018 este atins în data de 4 iunie 2018, de 19,4 lei/titlu, în condiţiile unei deprecieri generalizate a cotaţiilor bursiere date de discuţiile privind naţionalizarea Pilonului II.

Începând cu finalul lunii iunie, cotaţia urcă din minime pe fondul corecţiei pozitive a tarifului pentru transportul energiei electrice, care a fost majorat cu 7,5% de la 1 iulie 2018, iar în septembrie atinge un maximum anual de 25,45 de lei.

Tendinţa ascendentă pe termen mediu s-a prefigurat de altfel în ciuda unei continuări a diminuării profitabilităţii, pe fondul configurării unor perspective mai bune pe termen scurt.

Totuşi, odată cu luna septembrie, tendinţa descendentă pe termen lung şi-a reluat evoluţia, în ciuda cererii privind distribuirea de noi dividende suplimentare din noiembrie 2018, aceasta şi în contextul apariţiei OUG114 care a dus la deprecierea puternică a cotaţiilor bursiere şi implicit şi a preţului TEL.

După un scurt puseu de creştere la mijlocul lunii febriarie, evoluţie în ton cu parcursul general al pieţei, evoluţia acţiunii TEL s-a disociat complet de parcursul BET, astfel încât cotaţia titlului transportatorului se află în consolidare puţin peste minimele din ianuarie atinse după anunţul OUG114, în timp ce BET a înregistrat o creştere impresionantă pe parcursul anului în curs, devansând majoritatea pieţelor externe şi atingând noi maxime multianuale.

Evoluţia din acest an apare totuşi în condiţiile neacordării de dividende şi a unor rezultate financiare trimestriale şi semestriale ce arată o nouă scădere a profitabilităţii, ceea ce presupune totuşi, pe viitor, o posibilă corecţie pozitivă a tarifului de transport.

Din punct de vedere tehnic, cotaţia emitentului se tranzacţionează în continuare pe o tendinţă descendentă pe termen scurt, mediu şi lung, sub mediile mobile simple de 20, 50 şi 200 de zile ce definesc aceste orizonturi de timp pe graficul zilnic.

De menţionat că realizarea investiţiilor în actuala perioadă de reglementare ar însemna şi creşterea bazei activelor reglementate pe baza cărora se calculează rata reglementată de rentabilitate (RRR), ceea ce se traduce prin creşterea profitabilităţii pe termen lung.

De la 1 iulie 2019, tariful de transport perceput de companie şi aprobat de ANRE a fost diminuat cu 2,5%, în timp ce tarifele pentru servicii de sistem funcţionale şi tehnologice au fost majorate cu 66% şi 25%.