"TAXA PE OBRAZ GROS" NU ESTE DECÂT O DIVERSIUNE Guvernul "lobotomizează" Autoritatea de Supraveghere Financiară

Guvernul a decis reduce-rea numărului de membri ai Consiliului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară, înfiinţată la 29 aprilie, de la 17 la 11, printr-o ordonanţă adoptată ieri.

Numărul de 17 membri era oarecum neconvenabil pentru că ar fi creat grupuri în ASF, pe un criteriu care nu era politic, ci care ţinea de statutul de executiv sau neexecutiv, o tensiune care deja se manifestă în proaspăt înfiinţata instituţie.

Din doisprezece neexecutivi ar fi fost natural să se creeze o coaliţie majoritară care să răstoarne orice decizie a executivilor, care nu sunt, oricum, nici ei în acord perfect.

Nu putem decât să admirăm clarviziunea autorităţilor, o clarviziune care acoperă durata a o lună.

Legea înfiinţării ASF a fost promulgată la data de 23 aprilie, Autoritatea a început să funcţioneze de la 29 aprilie, iar actuala decizie fermă că va fi modificat numărul membrilor ASF are loc la distanţă de puţin peste o lună.

Ne aşteptăm ca, poimâine, să fie anunţată, din nou, modificarea componenţei ASF, întrucât dacă o lege acoperă o lună, atunci o ordonanţă de urgenţă, în mod normal, acoperă numai două zile.

Deşi vicepreşedintele ASF Mircea Ursache a lăsat să se înţeleagă că ar urma redus numai numărul membrilor neexecutivi, comunicatul Guvernului de ieri nu face această dis-tincţie.

Surse parlamentare susţin că, aşa cum membri ASF au fost numiţi în bloc, la fel trebuie şi revocaţi şi făcute noi numiri pe numărul redus de posturi.

Conform surselor, partidele din USL vor discuta la finalul săptămâ-nii numirile pentru ASF, urmând să negocieze şi cu celelalte partide la începutul săptămânii viitoare.

• Impozitul pe salariile compensatorii - "perdea de fum"

Informaţia reducerii componenţei ASF a trecut aproape neobservată, după ce Autoritatea însăşi, premierul şi ministrul finanţelor au furnizat presei declaraţii "spumoase" despre salariile compensatorii încasate de foştii membri ai entităţilor predecesoare ASF, respectiv CNVM, CSA şi CSSPP, şi despre impozitarea aces-tora cu 85%, respectiv aplicarea unei "taxe pe obraz gros", după cum a fost definită de Victor Ponta.

ASF a anunţat, săptămâna trecută, că nu a plătit niciun salariu compensatoriu conducerii CNVM, CSSPP şi CSA şi că aceste plăţi au fost făcute de entităţile predecesoare Autorităţii.

"Salariile compensatorii achitate foştilor conducători ai autorităţilor comasate în ASF (până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA) au fost plătite de către fostele entităţi conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea", potrivit comunicatului ASF din 30 mai.

De fapt, la CSSPP nici nu sunt prevăzute salarii compensatorii, iar la CNVM nu au fost plătite, conform declaraţiilor acordate ziarului BURSA de fostul preşedinte Carmen Negoiţă.

Ziarul BURSA a scris, pe 31 mai, că doar la CSA au fost acordate plăţi compensatorii.

Cu toate acestea, premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că doreşte taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au votat membrii fostelor comisii din care s-a înfiinţat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), arătând că nu e vorba de o impozitare, ci de o "taxă pe obraz gros".

Toate autorităţile au fost tratate la grămadă, iar presa a fost îmbătată cu sumele exorbitante pe care le-ar fi luat foştii comisari.

Astfel, dorinţa premierului a fost îndeplinită la şedinţa de Guvern de ieri.

Taxa nu poate fi, însă, aplicată retroactiv, aşa că este inutilă în sine. Rolul ei a fost doar să creeze o diversiune.

Precizarea făcută, ieri, de Victor Ponta, că au fost acordate salarii compensatorii, de câte 230.000 euro net, doar pentru trei foşti membri ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), respectiv pentru Dan Constantinescu, Albin Biro şi Daniela Popa, nu mai poate clarifica "talmeş-balmeşul".

Menţionarea de către Victor Ponta a fostului preşedintele Daniel Tudor al CSA, actualmente vicepreşedinte ASF, drept exemplu negativ, ar putea fi interpretat drept un semn că nici locurile tuturor executivilor din Autoritate nu sunt bătute în cuie.

Victor Ponta a declarat, ieri: "Am înţeles, e bine să fie plătiţi bine, dar salariul din martie de 25.600 euro pentru preşedintele de la Asigurări, de exemplu, cred că e exagerat şi că, dacă sunt atât de performanţi aceşti oameni, îşi vor găsi în zona privată unde să lucreze şi unde, bineînţeles, nu o să-i plătească nimeni cu atât"...

Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Ponta, fostul preşedintele Daniel Tudor al CSA câştiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al CNVM - 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sârbu, fostul şef al CSSPP , 14.000 euro.

În prezent, Tudor ocupă funcţia de vicepreşedinte pe asigurări la ASF, iar Sârbu este membru neexecutiv la ASF.

ASF este condusă de Radu Ruşanu, care primeşte un salariu de 14.000 de euro pe lună.

Salariul prim-vicepreşedintelui Daniel Dăianu este de 95% din cel al preşedintelui, iar cei trei vicepreşedinţi au un salariu lunar de 90% din salariul preşedintelui.

Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare câte 3.600 euro pe lună.

Guvernul a mai decis, ieri, că ASF are obligaţia de a vira la bugetul de stat o cotă de 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfârşitul anului.