Taxele excesive înnegresc piaţa aurului

Cea mai mare parte a cererii de bijuterii de pe piaţa autohtonă este satisfăcută, se pare, prin opraţiuni ilegale. Aproape două treimi din piaţa actuală a bijuteriilor din aur este alimentată de piaţa neagră şi gri, a declarat pentru ziarul "BURSA", Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijuterilor din România. În acest context, riscul pentru consumator este foarte mare, a adăugat domnul Heinz, deşi preţurile practicate pe piaţa neagră sînt mai mici. Domnia sa susţine că situaţia se datorează fiscalităţii excesive din acest sector.

Karl Heinz spune că aproape jumătate din preţul unei bijuterii este reprezentat de taxe: 25% din preţ este reprezentat de accize, la care se adaugă încă 19% taxa pe valoarea adăugată. Astfel, pentru a obţine preţul pe gram al pieţei trebuie să pornim calculul de la cursul oficial afişat zilnic de BNR. Apoi, acesta se înmulţeşte cu 0,585 (partea reprezentată de aur în aliajul respectiv). La suma obţinută se adaugă 10%, reprezentînd pierderea tehnică. Doi euro pe fiecare gram reprezintă manopera. La această valoare trebuie adăugate taxele (accize 20% şi TVA 19%). În final obţinem un preţ la poarta producătorului. În plus, la acest preţ mai trebuie adăugat cîte un euro pe fiecare gram pentru angrosare. În final, comercianţii adaugă şi ei 35%, iar cumpărătorul va plăti 80 - 90 RON pe gramul de bijuterie.

Preşedintele Patronatului Bijutierilor apreciază că producţia autohtonă de bijuterii din aur se ridică la circa 300 - 400 de kilograme lunar, reprezentînd circa 40% din cererea existentă pe piaţă. Volumul procţiei de aur ar putea să crească cu 10% pînă la 20% dacă pe piaţă ar fi aprovizionare cu materie primă (aur şi lingouri) coerentă şi calculabilă.

• După integrare este de aşteptat să se formeze o piaţă a lingourilor de aur

Aurul este un plasament pe termen mediu şi lung, susţine Karl Heinz. Domnia sa ne-a explicat că, deşi pe termen scurt putem asista la fluctuaţii ale preţului aurului, pe termen mai lung bijuteriile de calitate (prin tezaur şi manoperă) dau posibilitatea unor cîştiguri impresionante. Momentan nu putem investi în lingouri de aur, ci numai în bijuterii. Karl Heinz susţine că această situaţie se datorează faptului că a trecut foarte puţin timp de la implementarea unui cadru legislativ care să supravegheze o astfel de piaţă (sfîrşitul anului trecut).

Preşedintele Patronatului Bijutierilor estimează că odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană vom dez-volta şi o piaţă a lingourilor de aur, care este necesară întrucît în momentul de faţă produ-că-torii sînt insuficient aprovizionaţi. Banca Comercială Ro-mâ-nă este singura care efectuează tranzacţii cu aur, potrivit domnului Corneliu Cojocaru, director de comunicate. BCR cumpără aur sub formă de bijuterii de la populaţie pe care ulterior le topeşte şi vinde aurul bijutierilor, Monetăriei Statului sau chiar în străinătate.

Corneliu Cojocaru ne-a declarat că pe parcursul anului trecut BCR a strîns aproape 100 de kilograme de aur de la populaţie. Cel mai mare client al BCR la cumpărarea de aur a fost anul trecut Monetăria Statului, a adăugat domnul Cojocaru. La rîndul său, Karl Heinz apreciază că nu o să mai dureze mult pînă cînd şi alte bănci vor fi atrase în acest circuit al aurului.