Livrarea către Rusia a unor drone fabricate în Iran, care au fost folosite în războiul din Ucraina, a generat un scandal intern inclusiv la Teheran, unde au apărut voci apropiate regimului care critică această decizie, relatează, luni, cotidianul "The Guardian", potrivit News.ro
Un important cleric conservator, totodată editorul unui ziar de la Teheran, a criticat deschis poziţia guvernului în legătură cu armele pe care regimul le-a furnizat Moscovei, afirmând că Rusia este agresorul clar în acest război, iar livrarea de drone ar trebui să înceteze. De asemenea, un fost ambasador al Iranului la Moscova sugerează că Ministerul de Externe iranian nici măcar nu a fost la curent cu aceste achiziţii, nefiind informat nici de de Kremlin, nici de armata iraniană, scrie "The Guardian". Cotidianul britanic apreciază că toate acestea sunt indicii ale unei "fisuri interne".
Iranul a negat timp de mai bine de două luni că a vândut dronele Rusiei, în ciuda faptului că au fost utilizate pentru a ataca centrale electrice şi infrastructura civilă în Ucraina. În weekend, însă, într-un gest care a luat oarecum prin surprindere, Iranul a recunoscut că a furnizat "un număr mic de drone", dar asta a fost înainte de începerea războiului, o explicaţie care a fost respinsă de SUA şi Ucraina.
Disputa referitoare la drone reflectă însă o polemică mai amplă la Teheran în materie de politică externă, unele voci avertizând în legătură cu riscurile dezvoltării unor legături prea strânse cu Moscova. Este, de asemenea, neobişnuit că aceste critici la adresa guvernului iranian vin din partea unui cleric conservator, editor de ziar, menţionează "The Guardian".
În comentarii preluate şi de alte ziare iraniene, Masih Mohajeri, editorialistul ziarului "Jomhouri-e-Islami", a subliniat trei lucruri pe care guvernul ar fi trebuit să le facă: să sfătuiască partea care a început războiul, adică Rusia, să respecte reglementările internaţionale care interzic invadarea teritoriului altor ţări; să fi spus Rusiei, la începutul războiului, că nu are dreptul să folosească în Ucraina dronele pe care Iranul i le-a furnizat; să menţină relaţii mai puternice cu ţara invadată.
Reproşurile unui cleric şi dezvăluirile unui diplomat
Adresându-se ministrului iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, el spune: "De ce nu aţi anunţat Rusia, după începerea războiului din Ucraina, că nu are dreptul să folosească dronele iraniene în războiul din Ucraina? Mai mult, de ce nu aţi condamnat în mod deschis Rusia pentru declanşarea războiului şi de ce nu aţi depus un efort şi mai mare pentru a media între cele două părţi, pentru a pune capăt acestui război malefic?"
Mohajeri susţine că Iranul ar fi putut juca acest rol fără a-şi deteriora relaţiile cu Rusia.
Pe de altă parte, el salută schimbarea de poziţie a ministrului iranian de externe - care în wekkend a recunoscut că Iranul a vândut drone Rusiei - şi spune în articolul său că este "de bun augur".
"Încă mai aveţi timp să schimbaţi politica privind războiul din Ucraina. Nu ar trebui să puneţi toate ouăle în coşul rusesc. Această metodă contrazice politica "nici Est, nici Vest", care este nucleul politicii externe a Republicii Islamice Iran", arată clericul editorialist.
Un fost ambasador iranian la Moscova, Nematollah Izadi, a declarat, pe de altă parte, că pare să nu fi existat o cooperare adecvată între aripa militară şi cea diplomatică a statului iranian, ceea ce a făcut, probabil, ca Ministerul de Externe să nu fie la curent cu tranzacţiile militare ale regimului.
"Se pare că o parte a guvernului a considerat profitabil să vândă drone Moscovei pentru a fi folosite în război sau în alte scopuri, se pare că am cedat unei operaţiuni de înşelăciune din partea Rusiei, care, în opinia mea, nu serveşte deloc intereselor noastre naţionale", a mai declarat Izadi.
În cadrul regimului ar exista însă neînţelegeri şi în legătură cu alte chestiuni, de pildă răspunsul adecvat la proteste. Unii parlamentari conservatori cer execuţii, alţii fac apel la autoreflecţie pe tema modului în care principiile revoluţiei islamice şi-au pierdut influenţa asupra unei generaţii, iar alţi lideri, între care ministrul turismului şi culturii, Ezzatollah Zarghami, recunosc în mod sincer că nu mai reuşesc să înţeleagă tânăra generaţie, scrie "The Guardian".