THE TELEGRAPH Banii se scurg din Arabia Saudită

Arabia Saudită se confruntă cu un cerc vicios al scăderii lichidităţii monetare, în condiţiile în care capitalurile continuă să se scurgă din ţară. Cantitatea de bani disponibilă scade abrupt, iar sistemul bancar este supus unor presiuni din ce în ce mai mari, scrie The Telegraph, citat de Hotnews.

Dobânzile interbancare de la Riyad pentru împrumuturile la trei luni au început brusc să crească, atingând cel mai înalt nivel de la criza Lehman Brothers din 2008. Informaţiile că guvernul Saudit a început să-i plătească pe contractori cu chitanţe tranzacţionabile arată cât de acută a adevenit situaţia.

Grupul bin Laden, paralizat de datorii, dă afară 50.000 de angajaţi, austeritatea lovind mai mult ca oricând.

Departamentul pentru valute de la Societe Generale şi-a sfătuit clienţii să parieze contra riyalului saudit, mizând că ţara va fi forţată să renunţe la blocarea valorii monedei saudite în raport cu dolarul, mutare ce ar putea declanşa o luptă la baionetă pentru cota de piaţă în industria mondială a petrolului.

Moneda saudită este fixată în raport cu moneda americană, la un curs de 1 dolar egal 3,75 ryiali.

Francisco Blanch de la Bank of America a spus că renunţarea la cursul fix este evenimentul de tip "lebădă neagră" numărul unu al acestui an şi ar putea duce la un colaps al preţurilor petrolului până la 25 de dolari pe baril.

Rezervele valutare externe ale Arabiei Saudite continuă să scadă cu 10 miliarde de dolari pe lună, în ciuda trecerii la vânzări de obligaţiuni şi la folosirea de credite sindicalizate pentru a astupa gaura bugetară uriaşă.

Rezervele rămase ale ţării, de 582 miliarde dolari, sunt în teorie mari - dacă ele sunt într-adevăr lichide - dar nu asta este problema cea mai stringentă. Problema pentru banca centrală a Arabiei Saudite este că reducerea rezervelor afectează automat politică monetară.

• Depozitele bancare sunt din ce în ce mai mici, la fel şi masa monetară intermediară

Vânzarea de obligaţiuni pe plan intern nu ajută pentru că aglomerează şi ele pieţele financiare saudite, întinse la maxim, şi restrânge şi mai mult lichiditatea.

Riyadul plănuieşte acum emiterea de obligaţiuni internaţionale.

Deşi preţurile petrolului au urcat cu 80% faţă de minime, până la aproape 50$/baril, nu ajunge pentru a uşura implozia financiară a Arabiei Saudite.

Revenirea preţurilor de pe piaţa petrolului este din ce în ce mai fragilă, în condiţiile în care semnalele transmise de Rezerva Federală a SUA au întărit dolarul, iar Canada se pregăteşte să repornească o producţie de 1,2 milioane de barili pe zi.

Şeful gigantului petrolier Total, Patrick Pouyanne, a spus senatului francez săptămâna trecută că preţurile se pot dezumfla la fel de repede cum au crescut. "Piaţa nu se va reîntoarce la echilibru până la sfârşitul acestui an", a spus el.

Un număr tot mai mare de traderi de petrol avertizează că achiziţiile speculative de "barili pe hârtie" de către fondurile de investiţii s-au decuplat de situaţia de fapt. De asemenea, de obicei există o scădere sezonieră a cererii la sfârşitul verii.

Adam Longston, de la Morgan Stanley, a declarat că fondurile care se bazează pe analizele computerizate au achiziţionat poziţii importante pe petrolul Brent. "Dacă trendul se întoarce, ar putea fi catalizatorul pentru lichidarea poziţiilor", a avertizat el.

Longston a adăugat că opririle forţate de producţie - mai ales în Nigeria şi Canada - au scos din piaţă un flux de două milioane de barili pe zi şi au echilibrat piaţa, dar asta nu va dura. Canada ar trebui să reînceapă furnizarea până în iunie.

Stocurile din Statele Unite încă sunt la niveluri record. Datele Departamentului pentru Energie al SUA arată o creştere în depozite de 1,31 milioane de barili în săptămâna ce s-a încheiat pe 13 mai.