Titlurile de stat - viitoare investiţii la bursă cu risc redus

Strategia de dezvoltare a noii pieţe de capital include şi posibilitatea tranzacţionării la bursă a titlurilor de stat, în cadrul procesului de introducere la tranzacţionare a instrumentelor financiare noi. Directorul general al "KTD Invest", Iulian Panait consideră că acest lucru va fi benefic atît pieţei bursiere în ansamblu, cît mai ales investitorilor, indiferent dacă sînt persoane fizice ce dispun de sume modeste sau mari investitori instituţionali. Prin introducerea la tranzacţionare a titlurilor de stat pe piaţa secundară va creşte accesibilitatea şi lichiditatea acestor instrumente, lucru care va duce la atragerea investitorilor către acest segment. Interesul sporit va determina amplificarea volumelor de tranzacţionare şi apariţia unei noi alternative la investiţiile în acţiuni, fapt considerat de domnul Panait drept extrem de util în perioadele în care indicii bursieri scad. Iulian Panait ne-a spus că tranzacţionarea la BVB a titlurilor de stat se va realiza într-o secţiune distinctă a pieţei, asemănătoare celei pentru obligaţiunile municipale şi corporative, cel mai probabil utilizînd noua platformă de tranzacţionare dezvoltată de bursă. Referitor la registrul în care vor fi înregistrate titlurile de stat, după introducerea lor la tranzacţionare pe BVB, conducerea bursei încă discută cu BNR pentru clarificarea acestui aspect.

Domnul Panait a precizat că succesul tranzacţionării titlurilor de stat la bursă depinde într-o mare măsură de nivelul comisioanelor percepute de brokeri. Costurile de tranzacţionare (în cadrul cărora cea mai mare parte este reprezentată de comisioanele către BVB şi alte instituţii ale pieţei de capital) în cazul acestor instrumente financiare pot diminua semnificativ randamentul obţinut şi, prin urmare, interesul investitorilor. Directorul general al "KTD Invest" sugerează că, măcar în prima etapă după introducerea lor la tranzacţionare, titlurile de stat ar trebui să beneficieze de un statut preferenţial din punctul de vedere al costurilor impuse de organismele pieţei.

Într-un clasament al celor mai performante instrumente de investiţie cu volatilitate redusă şi cu risc foarte scăzut, domnul Panait situează titlurile de stat pe locul doi, la momentul actual, fiind precedate numai de obligaţiunile municipale şi, într-o anumită măsură, chiar şi de cele corporative emise de bănci. Investitorii cu toleranţă foarte scăzută faţă de risc, vor prefera în condiţiile actuale, titlurile de stat, cu un randament mai mare decît în cazul depozitelor bancare sau al certificatelor de depozit pe termen scurt. Iulian Panait consideră că, în cazul plasamentelor pe perioade mai îndelungate, depozitele bancare devin mai interesante, datorită dobînzilor mai avantajoase. Dar, din punctul de vedere al lichidităţii, investiţia în titluri de stat oferă un avantaj suplimentar foarte important, adaugă domnul Panait. Dacă în cazul lichidării unui depozit pe un an, înainte de data scadenţei, în cele mai multe cazuri, se pierde dobînda acumulată pînă la momentul respectiv, titlurile de stat vor putea fi vîndute pe piaţa secundară, fără ca randamentul să fie cu mult diminuat. Iulian Panait ia în considerare şi eventualitatea ca, datorită unei conjuncturi favorabile de moment a pieţei monetare, cîştigul anualizat să se conserve sau, în anumite situaţii - destul de rare - să depăşească uşor nivelul iniţial.

Obligaţiunile municipale plătesc, în prezent, dobînzi cuprinse între 20% şi 21% pe an, în timp ce randamentul la ultima licitaţie de titluri de stat cu scadenţa la un an, organizată de Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul BNR, a fost de 15,74%. Piaţa bancară plăteşte dobînzi maxime pentru depozitele pe termen scurt, între 14% şi 16,5% pe an, iar pentru depozitele pe termen lung, între 16% şi 17,5% pe an. Iulian Panait spune că pentru cei care dispun de sume care depăşesc 100 milioane de lei, titlurile de stat sînt aproape la fel de accesibile ca şi un depozit bancar, însă majoritatea băncilor percep comisioane pentru operaţiunile cu titluri de stat care nu pot fi negociate decît pentru plasamente foarte mari (de la cîteva miliarde în sus). În funcţie de aceste comisioane, cîştigul adus de o astfel de investiţie poate fi diminuat semnificativ, mai ales dacă se realizează pe termen scurt. Astfel, domnul Panait concluzionează că investitorii investiţionali, care derulează tranzacţii importante cu aceste instrumente, sînt mult mai atraşi de plasamentele în titluri de stat. Alternativa pentru investitorii mici, care vor să tranzacţioneze titluri de stat, sugerată de directorul general al "KTD Invest", este plasamentul într-un fond de investiţii cu orientare monetară. Suma minimă pentru investiţiile în aceste fonduri este redusă, iar lichiditatea şi randamentul obţinut sînt comparabile sau doar puţin mai scăzute faţă de cele caracteristice titlurilor de stat.