TOATE BĂNCILE CARE AU CONTESTAT DAREA ÎN PLATĂ AU RIDICAT EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE  "Unele motive invocate de bănci în contestaţii sunt de-a dreptul hilare"

Reporter: Din ceea ce aţi discutat cu clienţii şi cu colegii, care este situaţia actuală legată de darea în plată?

Alexandra Burada: În acest moment, oamenii se află într-o stare de incertitudine şi anxietate provocată de acţiunile creditorilor şi de reacţia statului faţă de aplicarea acestei legi. Fac referire aici în mod special la impozitarea operaţiunii de dare în plată.

Reporter: Se ştie câte notificări au primit băncile?

Alexandra Burada: Nu putem şti cu exactitate câte notificări s-au primit. Credem că fiecare bancă din cele implicate în creditarea în franci elveţieni a primit cel puţin 100 de notificări.

Reporter: Care au fost răspunsurile primite de consumatori?

Alexandra Burada: Săptămâna trecută au fost primite contestaţii. Majoritatea băncilor contestă darea în plată, în scopul de a invoca excepţia de neconstituţionalitate a legii.

Reporter: Care este situaţia în ceea ce priveşte notificările manageriate de dumneavoastră?

Alexandra Burada: Deocamdată avem o concluzie parţială, pentru notificările trasmise între 16 şi 20 mai, deoarece nu am primit un răspuns pentru toate. Bilanţul provizoriu cuprinde multe contestaţii, dar şi trei suspendări de executare şi un răspuns pozitiv la convocare, fiind acceptată darea în plată.

Reporter: Cum caracterizaţi răspunsurile venite de la bănci? Din informaţiile apărute până acum în presă, Bancpost a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Banca Românească a depus acelaşi tip de solicitare în instanţa, BCR a declarat că va face acest lucru, OTP Bank l-a trimis pe client la creditorul către care a cesionat creditul, Kruk a spus că debitorul nu se încadrează...

Alexandra Burada: Din analiza conţinutului contestaţiilor primite rezultă faptul că, din perspectiva contestării încadrării în criteriile de admisibilitate a legii, acestea nu sunt întemeiate. Scopul unic care se identifică este acela de a formula excepţia de neconstituţionalitate a întregii legi, iar argumentele sunt identice cu cele formulate în cadrul dezbaterilor parlamentare.

În contestaţiile depuse de bănci în instanţă sunt exprimate, fără rezerve, opinii care conduc la ideea că legislativul este incoerent şi că legea nu reprezintă o necesitate pentru societatea din România.

Iată un exemplu: "Adoptarea Legii nr. 77/2016 reprezintă un răspuns din partea clasei politice ca urmare a presiunii publice şi a miilor de dosare ce se află în prezent pe rolul instanţelor naţionale privind constatarea nulităţii absolute a unor clauze contractuale, în baza prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori (Legea nr. 193/2000), demarate fie de consumatori, în mod individual, fie în cadrul unor dosare colective.

Nu de puţine ori, istoricul normativ al acestei ţări a fost marcat de o procedură de legiferare contextuală, incoerentă şi independentă de cadrul legislativ pozitiv, precum şi de problemele economice şi sociale ce reclamă soluţii legislative pertinente şi care să nu creeze, la rândul lor, supape pentru alte fenomene economice şi sociale dăunătoare circuitului civil".

De asemenea, se opinează şi că CCR trebuie să adopte o poziţie fermă cu privire la această lege, precum şi că aceasta a fost adoptată în contextul alegerilor parlamentare:

"Din păcate, în loc să reprezinte o soluţie justă a unor probleme economice şi sociale pe care le au o parte din consumatorii care au contractat credite ipotecare, răspunsul normativ din Legea nr. 77/2016 încalcă într-o manieră disproporţionată libertăţile altor subiecte de drept - instituţiile financiar bancare şi nebancare -, încălcare ale cărei ecouri se vor răsfrânge din punct de vedere economic asupra întregii populaţii, în lipsa unei atitudini ferme din partea Curţii Constituţionale cu privire la flagranta neconstituţionalitate a textelor de lege din acest act normativ adoptat în contextul viitoarelor alegeri parlamentare".

Cu siguranţă că aceste observaţii depăşesc sfera argumentelor juridice şi, mai mult decât atât, nu fac altceva decât să demonstreze că aceste instituţii nu recunosc legile statului român.

În ceea ce priveşte motivele invocate în cadrul contestaţiei, unele sunt de-a dreptul hilare. Cel mai bun exemplu este acela unde banca ne explică că imobilul nu are destinaţia de locuinţă deoarece nu are 102 mp, ci cu câţiva metri mai puţin. Ne întrebăm dacă la data acordării creditului aceasta a fost considerată locuinţă, precum şi dacă majoritatea locuitorilor acestei ţări cunosc faptul că dacă apartamentul lor de trei camere nu are 102 mp construiţi acesta nu este considerat locuinţă (?!).

Reporter: Ce lege impune că un imobil trebui să aibă o suprafaţă minimă de 102 mp pentru ca acesta să fie considerat locuinţă?

Alexandra Burada: Legea Locuinţei - 114/1996 -, dar nu se interpretează aşa.

Reporter: Ce spune, mai exact, această lege?

Alexandra Burada: În textul legii, locuinţa este definită ca fiind o "construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii".

Legea stabileşte şi ce este aceea o locuinţă convenabilă, după cum urmează: "locuinţa care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă, asigurând exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege".

Aşadar, anexa legii se referă la acest articol şi are prevăzut, la suprafeţe minimale pentru trei camere şi trei persoane, nivelul de 102 mp.

Nicidecum legea nu spune că, dacă nu este convenabilă, atunci nu este locuinţă.

Reporter: Ce presupune faptul că Banca Românească a ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra întregii legi? Este simplu de aprobat o astfel de excepţie de către bancă? Dar de către Curtea Constituţională?

Alexandra Burada: Toate băncile au ridicat excepţia de neconstituţionalitate în toate contestaţiile, aşa cum am spus mai sus, acesta fiind şi scopul urmărit. Curios este totuşi că, deşi niciuna din instituţiile abilitate nu au înţeles să sesizeze CCR cu această excepţie, creditorii privesc cu încredere deznodământul. Este evident că în contextul a sute de contestaţii, Curtea va fi în final sesizată cu această excepţie. Însă noi suntem foarte încrezători că decizia Curţii va fi una favorabilă consumatorilor.

Reporter: Sunt cazuri în care băncile au acceptat negocierea?

Alexandra Burada: Nu.

Reporter:Credeţi că vor fi multe cazuri de dare în plată după 13 iunie?

Alexandra Burada: Este foarte greu de spus. Oamenii aşteaptă în continuare clarificarea modului de impozitare şi sunt mulţi care vor să vadă reacţia băncilor la primele notificări. Însă ritmul de primire a cererilor de notificare nu a scăzut, ci dimpotrivă, remarcăm o uşoară creştere a acestuia.

Reporter: Cum caracterizaţi bâlbâielile MFP pe impozitarea acestei proceduri? Cum ar trebui să stea situaţia, în opinia dumneavoastră?

Alexandra Burada: AURSF a solicitat, cu numeroase argumente, exceptarea de la plata impozitului a beneficiarilor Legii nr. 77/2016. Sunt încrezătoare că reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, după o analiză atentă, vor accepta argumentele asociaţiei şi vor lua decizia corectă, pentru a le permite debitorilor să acceseze legea.

Reporter: În urma procesului în care aţi câştigat pe fond împărţirea echitabilă a riscului valutar între debitor şi creditor, aţi mai depus şi alte dosare de acest tip? Aveţi astfel de cereri şi câte?

Alexandra Burada: Rezultatul procesului a stârnit un larg ecou în rândul debitorilor. Am primit zeci de mesaje private pe Facebook şi tot atâtea telefoane. Urmează ca în perioada imediat următoare să depunem mai multe acţiuni de acest tip, împotriva mai multor bănci, cunoscute pentru faptul că nu acordat clienţilor nicio soluţie de împărţire a poverii.

Reporter: Consideraţi că decizia se va menţine şi în ultima instanţa?

Alexandra Burada: Am mare încredere într-o soluţie favorabilă, deoarece această soluţie reechilibrează contractul şi pune părţile într-o postură de egalitate.

Reporter: Mulţumesc!