TradeVille: Fondurile UE - catalizator în dezvoltarea sectorului energetic

Evenimentele anului 2022 au demonstrat ţărilor europene că siguranţa energetică este un subiect de primă importanţă, atunci când vine vorba de independenţa şi democraţia statelor, determinând o serie de accelerări în politicile privind dezvoltarea infrastructurii energetice, un accent pronunţat punându-se pe segmentul energiei verzi, conform unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al Tradeville.

• Comisia Europeană - încă un pas spre independenţa energetică

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat 26 de proiecte, pentru 12 state mebre UE, care vor beneficia de subvenţii în valoare de circa 189 milioane euro pentru a finanţa dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea autovehiculelor cu energie electrică şi combustibili alternativi de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Mai exact, se vor construi aproximativ 2.000 de puncte de încărcare pentru automobilele electrice şi 63 de staţii de alimentare cu hidrogen, iar patru dintre proiectele finanţate vor sprijini serviciile de asistenţă la sol în aeroporturi, prin electrificarea echipamentelor de lucru şi instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele de serviciu.

Printre ţările care au beneficiat de finanţarea proiectelor se numără şi România, care va primi peste 16 milioane euro pentru două proiecte dezvoltate de OMV Petrom şi KMG Rompetrol privind instalarea a 432 de staţii de încărcare de-a lungul reţelei TEN-T de pe teritoriul ţării, al Ungariei şi al Slovaciei.

• OMV Petrom şi KMG Rompetrol primesc finanţare de peste 16,2 milioane euro

România este a treia ţară după valoarea finanţării primite, aceasta fiind în valoare de peste 16,2 milioane euro pentru două proiecte, câte unul pentru OMV Petrom şi KMG Rompetrol.

Proiectul OMV Petrom va primi o subvenţie de 15.180.000 euro şi presupune introducerea a 408 puncte de reîncărcare de 150 kW în 98 de locaţii existente de-a lungul reţelei rutiere TEN-T din România, Ungaria şi Slovacia, dedicate vehiculelor utilitare uşoare. Fiecare staţie de reîncărcare va fi echipată cu o conexiune la reţea de minimum 600 kVA.

Proiectul KMG Rompetrol va fi subvenţionat cu 1.080.000 euro şi vizează instalarea a 24 de puncte de reîncărcare cu o putere minimă de 150 kW şi 12 conexiuni la reţea cu o putere minimă de 600kVA, distribuite în 12 locaţii situate de-a lungul reţelei rutiere TEN-T din România (autostrada A1 în apropierea graniţei cu Ungaria).

Depunerea de proiecte pentru a primi finanţare din partea UE continuă, următoarea dată limita fiind 13 aprilie 2023.

• Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T)

Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este un proiect al Uniunii Europene care prevede crearea unei reţele de transport eficiente şi diversificate care să se întindă pe întreg teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanţe scurte şi drumurile de legătură dintre oraşe, porturi maritime şi interioare, aeroporturi şi terminale.

Reţeaua este construită după o politică clar stabilită, care identifica porţiunile de infrastructură de transport din statele membre, care aduc o valoare adăugată ridicată la nivel european şi care ar trebui să facă parte din reţea, respectând normele privind siguranţa, performanţa şi obiectivele de mediu.

Printre obiectivele proiectului se numără:

- Crearea a nouă coridoare europene care să reprezinte principalele artere ale UE;

- Viteze mai mari pentru serviciile feroviare (160 de kilometri pe oră pentru serviciile de transport de călători şi 100 de kilometri pe oră pentru transportul de marfă);

- Existenţa infrastructurii de încărcare şi de realimentare necesare pentru autovehiculele ce nu folosesc combustibilii convenţionali (pe bază de hidrocarburi);

Se prevede ca reţeaua să fie finalizată până în anul 2050.

• Hidrogenul - baza viitorului energetic european

În 2021, la nivelul UE, hidrogenul a reprezentat circa 2% din mixul energetic, însă acesta ar putea ajunge la o pondere de până la 24%, până în anul 2050.

Acest combustibil, la rândul lui, se împarte în mai multe categorii în funcţie de metodă de producere. Se consideră că hidrogenul produs în procesul de hidroliză cu energie electrică din surse regenerabile este cel mai ecologic tip de combustibil, iar oficialii europeni tind spre mărirea capacităţilor de producţie pentru acest combustibil. Comisia Europeană a propus producerea a 10 milioane tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030 şi importul a 10 milioane tone.

În strategia UE privind hidrogenul au fost incluse peste 750 de proiecte în diferite ţări, iar datele agregate arată că 15 ţări din UE au inclus hidrogenul în planurile lor de redresare şi rezilienţă, în valoare de 9,3 miliarde euro.

Şi România pregăteşte terenul pentru noul tip de energie. Conform unui proiect legislativ adoptat de Senat în februarie 2023, lucrările de construire de unităţi de producţie şi stocare de energie regenerabilă şi hidrogen, dar şi cele de edificare a elementelor de infrastructură necesare conectării la reţea, vor putea fi autorizate fără documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului.