Tradeville: Perspective incerte în 2011 pentru sectoarele bancar, financiar, bunuri de consum şi turism

Băncile şi SIF-urile au perspective incerte în 2011, în condiţiile în care în România procesul de revenire a economiei este lent, din cauza unei inflaţii ridicate şi a unui consum redus, şi având în vedere că exporturile rămân motorul creşterii economice pentru perioada imediat următoare, potrivit unui raport al SSIF "Tradeville".

"Companiile analizate sunt conservatoare în previziunile realizate pentru anul în curs, cele mai multe optând mai degrabă pentru o tendinţă de stabilizare a indicatorilor decât pentru una de creştere. Pentru anul 2011 imaginea de ansamblu, atât pentru economia României cât şi pentru cea mondială, rămâne marcată de incertitudini", consideră analistul Tradeville, Magda Sirghe, autoarea raportului de analiză.

• Sectorul bancar

În contextul continuării contracţiei economiei româneşti cu 1,3%, anul 2010 s-a caracterizat prin reducerea, şi mai mare, a volumului operaţiunilor şi, în special, a creditelor, prin creşterea participării la finanţarea sectorului public, prin continuarea scăderii calităţii activelor, concretizată în creşteri semnificative ale provizioanelor şi ale creditelor neperformante, prin continuarea armonizării reglementărilor legale emise de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) cu reglementările europene.

Măsurile de austeritate adoptate de guvern la jumătatea anului 2010, respectiv creşterea TVA cu 5 puncte procentuale, reducerile salariale cu până la 25%, precum şi confuzia legată de adoptarea Ordonanţei 50/2010 au influenţat activitatea de creditare, care a stagnat. În acest context, pierderea netă totală în sis-temul bancar a ajuns la 304 mil lei, anul 2010 dovedindu-se, la nivel agregat pentru băncile din România, cel mai dificil de după 1999. Între băncile listate la BVB numai Banca Comercială Carpatica (BCC) a încheiat anul 2010 pe pierdere, aceasta fiind motivată de către acţionarul principal al emitentului prin imposibilitatea băncii de a transfera creditele neperformante către alte entităţi din grup.

Indicatorul de adecvare a capitalului (indicatorul de solvabilitate) a depăşit pentru emitenţii analizaţi 12% (valori cuprinse între 12,4% şi 14,0%), nivelul minim acceptat de normele BNR fiind 10% pe durata acordului de finanţare internaţională.

Activitatea BRD, cea mai mare bancă locală listată la Bursă, s-a situat în cursul anului 2010 la un nivel satisfăcător, chiar dacă mediul economic a fost unul nefavorabil. În ceea ce priveşte nivelul creditelor neperformante, cu o pondere de 9,1% în total credite, BRD se situează sub media sistemului bancar (11,85%), deşi costul net al riscului de credit a crescut cu 52%, la 1,554 mil lei.

"Acesta a afectat atât rezultatul net cât şi rentabilitatea capitalurilor proprii, care a scăzut de la 19,4% la 11,6%. Baza de clienţi a rămas robustă, în ciuda diminuării uşoare a numărului de clienţi urmare a eliminării celor inactivi şi încetinirii ritmului de achiziţie a unora noi. Banca a menţinut o structură echilibrată a resurselor şi plasamentelor, chiar şi în condiţiile în care piaţa româ-nească nu a oferit posibilităţi de finanţare pe termen mediu şi lung. Printr-o politică flexibilă de dobânzi, banca şi-a consolidat relaţiile cu deponenţii oferind dobânzi atractive la produsele de economisire din ce în ce mai diversificate. Managementul băncii se aşteaptă la o evoluţie stabilă sau în uşoară creştere a principalilor indicatori în 2011", a explicat în raport Magda Sirghe.

Între obiectivele calitative realizate de Banca Transilvania în 2010 se numără optimizarea costurilor operaţionale şi îmbunătăţirea performanţelor (îmbunătăţirea raportului cost/venit de la 55% la 48%), creşterea într-un ritm echilibrat şi disciplinat a portofoliului de credite, menţinerea creditelelor neperformante la nivel redus, urmărirea calităţii portofoliului de credite prin implementarea unor politici de creditare performante şi menţinerea indicatorilor de prudenţialitate în limite de stabilitate.

Banca Comercială Carpatica (BCC), a treia bancă locală listată la Bursă, a încheiat anul 2010 cu pierdere, fiind singura bancă listată care a înregistrat un rezultat net negativ. "Deşi profitul operaţional a avansat de 3,3 ori, de la 17,1 milioane lei în 2009 la 57,0 milioane lei în 2010, principalele influenţe fiind date, în ordine, de veniturile nete din dobânzi, din comisioane şi din operaţiuni financiare, costul net al riscului de credit s-a majorat de 5.6 ori, de la 37,9 milioane lei la 209,5 milioane lei. Capitalul social al băncii a înregistrat o creştere cu 38%, ca urmare a derulării a două operaţiuni de majorare prin aport în numerar din partea acţionarilor. Solvabilitatea a fost de 12,4%, deşi desupra pragului minim, totuşi cea mai redusă între băncile listate. Banca vrea să activeze din 2011 şi în domeniul leasingului financiar, pentru a-şi completa şi diversifica gama de servicii", a mai spus analistul Tradeville.

• Sectorul financiar

SIF-urile au traversat un an mai puţin favorabil decât 2009, performanţele fiind negative pentru toate cele cinci societăţi de investiţii financiare la nivelul profitului net, cea mai mare scădere consemnându-se în cazul SIF Oltenia (SIF5). În ceea ce priveşte evoluţia valorii activului net unitar, performanţele au fost de asemenea negative, cu cea mai însemnată diminuare aparţinând portofoliului SIF Banat-Crişana (SIF1).

"Pentru anul acesta, SIF-urile au elaborat strategii investiţionale multianuale de creştere şi de restructurare, parte din acestea fiind comune. Între strategiile de creştere se remarcă valorificarea oportunităţilor pieţei şi creşterea performanţei portofoliului, crearea şi consolidarea parteneriatelor în afaceri şi investiţionale, deschiderea atât către piaţa românească cât şi către cea străină, orientarea către investiţii de tip des-chis în proporţie de 80- 90% din total activ, dezvoltarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de analiză şi evaluare a investiţiilor", a adăugat Magda Sirghe.

• Sectorul bunurilor de consum

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării în anul 2010 au fost consumul de bunuri alimentare, bunuri nealimentare, servicii şi transferurile către adminis-traţia publică şi privată, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei.

"Producţia industrială şi exporturile au continuat trendul ascendent, dar dinamica anuală reală a indicatorilor relevanţi pentru evoluţia cererii interne, precum şi cea a creditului acordat sectorului privat s-au plasat în continuare în teritoriu negativ. Deficitul de cerere va persista pe termen mediu, deşi este aşteptat să se restrângă treptat", consideră analistul Tradeville.

Sectorul s-a caracterizat prin evoluţii diferite, în funcţie de domeniul specific de activitate şi capacitatea fiecărui emitent de a-şi adapta cheltuielile şi oferta comportamentului de consum actual restrâns. După ce în 2009 Flamingo a intrat în insolvenţă, în 2010 un alt emitent din sector - Siretul Paşcani - a hotărât să ceară insolvenţa.

• Sectorul turism

Turismul românesc nu a ieşit din criză în anul 2010. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2010, comparativ cu anul 2009, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat scăderi cu 0,7% respectiv, cu 7,1%, continuând trendul descendent al anului 2009. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2010 a fost de 25,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 2,8 puncte procentuale faţă de anul 2009.

În T1 2011, comparativ cu T1 2010, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 13,2%, respectiv cu 12,0%, apărând semne ale revigorării activităţii în acest sector. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în T1 2011 a fost de 18,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,4 puncte procentuale faţă de T1 2010. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în T1 2011 s-au înregistrat la hoteluri (21,7%) şi la moteluri (14,9%).

Pentru acest an se estimează că cererea românilor pentru vacanţe externe a crescut cu 20% şi, în acelaşi timp, au scăzut cu 20% solicitările pentru concedii în România, tendinţă care persistă încă din 2009. La nivelul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) aceste scăderi se pun pe seama celor mai mari două probleme din turismul românesc, respectiv lipsa infrastructurii şi a promovării.